Faţa necosmetizată a muncii "la alb" din construcţii: peste o treime dintre angajaţi sunt necalificaţi. Majoritatea iau salariul minim

Aproape 40% dintre angajaţii din construcţii sunt muncitori necalificaţi. Majoritatea salariaţilor din construcţii de clădiri câştigă în jurul salariului minim pe economie, se arată în studiul privind dinamica pieţei muncii la nivelul principalelor industrii angajatoare, realizat de Patronatul Investitorilor Autohtoni (PIAROM). De la 1 ianuarie 2019, salariul minim din construcţii creşte la 2.360 de lei "în mână", potrivit OUG nr. 114 din 2018.

Salariul minim din construcţii creşte la 2.360 de lei net lunar începând din 2019, potrivit OUG nr. 114 din 2018, despre care ECONOMICA.NET a scris, pe larg, aici.

Majoritatea angajaţilor din construcţii de clădiri (peste 75% dintre ei) câştigau în jurul salariului minim pe economie la 1 octombrie 2017, se arată în studiul privind dinamica pieţei muncii la nivelul principalelor industrii angajatoare, realizat de Patronatul Investitorilor Autohtoni (PIAROM), cea mai recentă analiză riguroasă a salarizării din construcţii. Mai mult, construcţiile de clădiri se află în topul primelor zece domenii în care cei mai mulţi angajaţi sunt plătiţi cu salarii în zona salariului minim, potrivit aceluiaşi studiu.

În construcţii lucrau în anul 2017 aproape 137.000 de muncitori necalificaţi.

Numărul muncitorilor necalificaţi din construcţii a crescut cu 11,67% în anul 2017 faţă de nivelul din anul 2016, iar ritmul de creştere a acestora a fost dublu faţă de ritmul de creştere a numărului total de contracte de muncă din construcţii, se arată în studiul PIAROM.

În anul 2017 am avut peste 366.500 de contracte individuale de muncă în construcţii, în creştere cu 5,21% faţă de nivelul anului 2016. Cea mai notabilă dinamică a înregistrat-o sectorul construcţiilor de clădiri (creştere cu 8,62% a numărului de CIM în perioada anilor 2016 - 2017), ceea ce corespunde unui ritm de creştere a numărului de contracte de muncă de opt ori mai rapid decât în perioada anilor 2015 - 2016, spun experţii PIAROM. Un efect secundar al creşterii industriei de construcţii este creşterea mult mai rapidă a muncii necalificate, al cărei ritm de creştere s-a dublat faţă de ritmul industriei (respectiv a crescut cu 11,67% în anul 2017 faţă de nivelul din 2016) şi a ajuns la 136.839 contracte de muncă în anul 2017. Astfel, ponderea muncii necalificate în totalul forţei de muncă din sectorul construcţiilor a crescut cu peste două puncte procentuale, de la 35,17% în anul 2016, la 37,33% în anul 2017, se arată în studiul citat.

Creşteri notabile ale ponderii muncii necalificate în numărul total de salariaţi din sector au fost înregistrate la ocupaţiile: muncitor necalificat la demolarea clădirilor, căptușeli zidărie, plăci mozaic, faianță, gresie, parchet (+15%, ajungând în 2017 la aproape 82.000 de CIM); muncitor necalificat la spargerea și tăierea materialelor de construcții, peste 27.000 de CIM (+15%).

În ceea ce priveşte muncitorii calificaţi, creșterea numărului de CIM a fost una moderată, situată la jumătatea ritmului de creștere la nivel de sector.

Cei mai mulţi lucrători calificaţi din construcţii muncesc ca:

dulgheri, peste 14.000 de CIM

zidari, aproape 12.000 de CIM;

instalatori instalații tehnico-sanitare și de gaze, peste 10.600 CIM;

instalatori apă, canal, peste 8.000 de CIM;

fierari betonişti, peste 6.700 de contracte de muncă.

Ocupațiile din construcţii care necesită studii superioare au creșteri modeste ale numărului de contracte de muncă: peste 8.500 de ingineri construcții civile, industriale și agricole (plus circa 2% faţă de nivelul din 2016); peste 3.400 de ingineri instalații pentru construcții (creştere cu 2% faţă de 2016); peste 2.300 de proiectanți ingineri construcții (în creştere cu 5%); peste 1.700 de ingineri construcții hidrotehnice (plus 8%).

Distribuţia regională a numărului de contracte individuale de muncă (CIM) înregistrate în companii din sectorul construcțiilor relevă o concentrare importantă a forței de muncă în Municipiul București (peste 78.000 CIM, reprezentând 21,4% din numărul total de CIM la nivelul sectorului de activitate), urmat de județele Cluj, Prahova și Timiș. La popul opus se află Covasna, Tulcea, Mehedinți, Ialomița și Caraș-Severin, potrivit studiului PIAROM.

Sectorul lucrărilor de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale este cel mai mare sector angajator din Județul Giurgiu (3.461 CIM), şi cel de-al doilea sector angajator din județele Bistrița-Năsăud, Brașov, Dâmbovița, Iași, Ilfov, Maramureș și Satu-Mare, se arată în studiul citat.

Studiul privind dinamica pieţei muncii la nivelul principalelor industrii angajatoare din România este una dintre cele mai riguroase şi aprofundate analize ale pieţei muncii din ţara noastră. Studiul este realizat de experţii PIAROM cu datele Inspecţiei Muncii, Institutului Naţional de Statistică şi Eurostat.

ECONOMICA.net