Fitch avertizează că România se apropie de categoria ”junk” dacă blocajul politic persistă

România riscă o retrogradare a calificativului de credit la categoria „junk” din cauza crizei politice prelungite, care pune în pericol credibilitatea fiscală, potrivit unui analist al agenției de Fitch Ratings. Avertismentul vine după ce președintele Nicușor Dan l-a desemnat candidat de premier pe Siegfried Mureșan, iar liderii PSD și AUR au anunțat că nu îl vor vota.

Capacitatea guvernului de a reduce deficitul bugetar și de a prezenta un plan fiscal credibil va fi esențială pentru evaluarea bonității sale pe termen scurt, Fitch urmând să revizuiască calificativul României în ianuarie 2027.

România are nevoie de o ajustare suplimentară a deficitului de aproximativ 1,5 puncte procentuale din produsul intern brut pentru a ajuta la stabilizarea creșterii rapide a datoriei publice pe termen mediu, elaborarea bugetului pentru 2027 și prezentarea unei traiectorii credibile pentru atingerea țintei de 3% fiind cruciale pentru evitarea retrogradării.

Malgorzata Krzywicka, analist Fitch, a declarat pentru Bloomberg că abilitatea guvernului de a reduce în continuare deficitul bugetar și de a prezenta un plan fiscal credibil va fi esențială pentru evaluarea bonității sale pe termen scurt.

România a evitat la limită retrogradarea în urmă cu două luni. De atunci, încercările de a numi un nou prim-ministru cu o majoritate parlamentară stabilă au eșuat, crescând perspectiva alegerilor anticipate.

„Cu cât criza persistă mai mult fără un guvern funcțional, cu atât mai mult ridică semne de întrebare cu privire la predictibilitatea fiscală și la capacitatea de a realiza ajustarea necesară”, a spus Krzywicka într-un interviu pentru Bloomberg.

Fitch a menținut ratingul României la nivelul BBB- — cel mai scăzut din categoria recomandată investițiilor —, cu perspectivă negativă, la sfârșitul lunii iulie. Decizia a venit numai după ce guvernul a contestat evaluarea inițială a agenției de rating.

Pe 2 octombrie, o altă agenție de rating, S&P, va comunica public rezultatul revizuirii ratingului României.

Krzywicka a semnalat că ștacheta pentru menținerea ratingului crește cu fiecare săptămână de criză politică, criză care a început după ce PSD și AUR au demis guvernul Bolojan în mai. Acesta a rămas la conducere cu puteri limitate până la găsirea unui succesor.

„Ceea ce trebuia să fie o remaniere guvernamentală de relativ scurtă durată atunci când guvernul a căzut în primăvară s-a prelungit mult în vară”, a spus ea. „Iar acum am depășit mijlocul lunii septembrie și tot nu avem o rezolvare.”

Krzywicka a declarat că România are nevoie de o ajustare suplimentară a deficitului de aproximativ 1,5 puncte procentuale din PIB pentru a ajuta la stabilizarea creșterii rapide a datoriei publice pe termen mediu. Fitch estimează în prezent deficitul bugetar al României pentru 2026 la 5,9% din producția economică, sub ținta de 6,2% a guvernului.

Deși guvernul a redus ecartul de la 9,3% din PIB în 2024, elaborarea bugetului pentru 2027 și prezentarea unei traiectorii credibile spre atingerea unui deficit de 3% sunt primordiale pentru evitarea unei retrogradări, a spus ea.

Krzywicka a precizat că îmbunătățirea colectării taxelor a fost una dintre metodele-cheie pentru reducerea deficitului în următorii ani, deoarece „spațiul de manevră este limitat pe partea de cheltuieli” după măsurile de austeritate deja implementate.

Creșterea economică slabă din prezent a României reprezintă, de asemenea, o îngrijorare pentru Fitch, în timp ce economia de 430 de miliarde de dolari se chinuie să scape de recesiune și să tempereze cea mai mare rată a inflației din Uniunea Europeană. Krzywicka a respins argumentele conform cărora stimularea creșterii economice ar putea înlocui consolidarea fiscală.

„Acestea sunt câștiguri marginale”, a spus ea. „Nu sunt nici pe departe la nivelul ajustării de care România are nevoie. O creștere economică mai puternică nu va rezolva singură problema deficitelor mari.”

Krzywicka a descris reacția generală a pieței la criza actuală ca fiind „relativ blândă”, spunând că acest lucru s-a datorat parțial cifrelor bune ale deficitului României din acest an și intrării de fonduri europene. Acestea oferă o plasă de siguranță care a permis țării să continue accesarea piețelor chiar și sub presiune, a concluzionat ea, potrivit g4media.