Fostul magistrat al Judecătoriei Constanța, exclus din magistratură, speră să revină pe funcție
Fostul magistrat al Judecătoriei Constanța, exclus din magistratură, speră să revină pe funcție
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestFormarea completelor de cinci judecători de la instanţa supremă, sesizată la CCR,
Formarea completelor de cinci judecători de la instanţa supremă, sesizată la CCR,
După ce Liviu Dragnea a reclamat nelegalitatea completului de cinci judecători în fața căruia trebuie să apară pe 8 octombrie, în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman, susținut fiind și de ministrul Justiției, premierul Viorica Dancilă a sesizat, marți, la Curtea Constituțională a României (CCR), privind existența unui posibil conflict juridic între Parlament și Inalta Curte de Casație si Justiție (ICCJ), în ceea ce privește formarea completelor de 5 judecători. Tudorel Toader spunea, în urmă cu câteva zile, că decizia Colegiului de Conducere al ÎCCJ poate fi atacată fie la Curtea Constituțională, fie în contencios administrativ. Aceste declarații, dar și sesizarea lui Dăncilă, îi dau speranțe unui fost judecător din cadrul Judecătoriei Constanța, exclus din magistratură în 2011. Aceasta transmis o adresă Colegiului Înaltei Curți să revoce hotărârea privind excluderea sa din magistratură.
În susținerea lui Dragnea, premierul Viorica Dancilă a sesizat, marți, la Curtea Constituțională a României (CCR), existența unui posibil conflict juridic între Parlament și Inalta Curte de Casatie si Justiție (ICCJ), privind formarea completelor de 5 judecători. Sesizarea vizează modul în care este aplicată legea privind organizarea judiciară, care prevede și formarea completelor de 5 judecători.
Sesizarea Curții vine în contextul în care pe 8 octombrie începe apelul la un astfel de complet de 5 de la ICCJ în dosarul angajarilor fictive din Telelorman, în care liderul PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat în prima instanță la 3 ani si 6 luni de inchisoare. Mai mult, în opinia ministrului Justiţiei, Tudor Toader, hotărârea de amânare a Colegiului ÎCCJ poate fi atacată în Contencios administrativ sau poate fi sesizată Curtea Constituţională.
”Am sesizat că ministrul justiției a vorbit exact ideea care mă frământă de câteva zile, de când am luat la cunoștinta despre mesajul pe facebook al președinte al Asociației Coaliției Românilor din SUA, Cris Terhes, privind calea procedurală a anulării Deciziei Colegiului de Conducere al ICCJ privind desemnarea completului de judecată de 5 judecatori, în materie disciplinară, pe calea contenciosului administrativ sau pe exceptia de neconstituționalitate. Hotărârile de colegiu ale Înaltei Curți sunt acte administrative în sensul legii contenciosului administrativ.
Atunci, și legea aceasta prevede o procedură, se cere ca emitentul actului administrativ să îl și revoce în 30 de zile. Astfel, am transmis o adresă la Colegiul Înaltei Curți de Casație și Justiție prion intermediul căreia solicit revocarea hotărârii din 2011. Eu n-am luat la cunoșință de ea decât acum, pentru că hotărârile privind organizarea instanțelor sunt interne, nu sunt publice”, a declarat, pentru Replica, fostul judecător Mircea Dinică.
”Dacă nu-mi răspund, îi dau în jduecată în contencios și invoc Convenția Europeană a Drepturilor Omului, pentru că acel complet n-a fost tras la sorți, a fost pusă șefa secției, care s-a comportat în complet ca un șef. Și m-a acuzat de altceva decât ce eram chemat acolo să fiu judecat. Dacă se rejudecă dosarul, atunci voi explica instanței de rejudecare că am avut un volum de muncă foarte mare, de 4092 dosare, că instanța de conducere n-a luat nici o măsură privind managemntul instanței, că volumul d emuncă a fost foarte încărcat.
Iar afirmațiile pentru care am fost acuzat, cele de hărțuire, n-au avut nici o susținere. Sunt foarte încrezător că revin în sistem”, a mai punctat fostul magistrat. Reamintim că, în 2011, Secția de judecători a CSM l-a exclus din magistratură pe judecătorul Mircea Dumitru Dinică, de la Judecătoria Constanța pentru săvârsirea a două abateri disciplinare foarte grave: manifestari nedemne și efectuarea cu întârziere a lucărilor din motive imputabile. Hotărârea CSM a fost atacată la Completul de 5 al Inaltei Curti, însă fără succes.
Mirela Sorina PASCAL
Vezi şi:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News