Franţa încearcă să organizeze o reuniune a 'Comunităţii Politice Europene' propuse de Macron

Franţa speră să organizeze în a doua jumătate a acestui an o primă reuniune a aşa-numitei Comunităţii Politice Europene (CPE), propuse de preşedintele Emmanuel Macron ca un forum de cooperare între UE şi statele din imediata sa vecinătate care împărtăşesc valori comune, în special cele doresc aderarea la UE.

Emmanuel Macron

Conform unor surse citate marţi de agenţia EFE, la summitul european care va avea loc joi şi vineri ar urma să se discute şi despre ce ţări ar putea face parte din această nouă structură. În viziunea Franţei, ar putea fi vorba despre Ucraina, Republica Moldova, Georgia, statele Balcanilor Occidentali, cele nemembre ale UE dar care fac parte din Spaţiul Economic European (Norvegia, Islanda şi Liechtenstein), precum şi Marea Britanie, scrie Agerpres.

Totuşi, aceleaşi surse au recunoscut că în acest moment ''nu se întrunesc condiţiile politice'' pentru ca britanicii să dorească să facă parte dintr-o asemenea comunitate, date fiind fricţiunile generate de recenta ieşire a lor din UE.

Unul dintre principalele obiective ale CPE ar fi combaterea ''influenţelor externe'', în special cele ale Rusiei, dar şi articularea în viitor a relaţiilor ansamblului ţărilor europene cu Rusia.

Ideea preşedintelui francez este de a ''structura politic'' relaţiile între UE şi statele din vecinătatea sa, mai ales cele care au statutul de candidat pentru aderarea la UE sau doresc să-l obţină; ar fi o formă de a le apropia pe acestea de UE prin politici de cooperare, cum ar fi de pildă cele energetice sau de politică externă.

Deşi Parisul insistă că CPE ''nu este un substitut'' al procesului de aderare la UE, ci mai degrabă ar fi ceva complementar acestui proces şi ''o propunere esenţială asupra arhitecturii europene în urma războiului Rusiei împotriva Ucrainei'', preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a primit cu răceală iniţiativa omologului său francez, pe care o vede drept un fel de anticameră în care Ucraina ar risca să rămână blocată mult timp din cauza reticenţelor UE faţă de o aderare rapidă.