Frumuseţea, panaceu pentru criză: numărul operaţiilor estetice a explodat

Criza prin care trec majoritatea statelor europene nu mai este deloc o noutate. Grecia este, poate, statul cel mai des menţionat de analişti la capitolul "aşa nu" atunci când se vorbeşte despre reformele menite să salveze ţara. Aparent striviţi de austeritate, grecii au luat cu asalt clinicile de chirurgie estetică.

În fiecare an, Societatea Internaţională de Chirurgie Plastică (ISAPS) elaborează un studiu care relevă numărul de operaţii estetice realizate la nivel mondial. Cifrele pentru 2011, ultimele disponibile, arată un rezultat surprinzător pentru Grecia. Raportând cele 142.394 de proceduri chirurgicale şi nonchirurgicale la populaţia de circa 11 milioane de locuitori a ţării se ajunge la un rezultat care plasează statul elen pe poziţia a doua în lume: unul din 79 de greci a apelat anul trecut fie la o liposucţie, fie la o corecţie a pleoapelor, o injecţie cu Botox sau orice altceva intră în sfera procedurilor plastice. Din acest punct de vedere, doar sud-coreenii sunt mai avizi de a arăta bine decât grecii. Clasamentul continuă cu Italia, SUA, şi Columbia. Prin comparaţie, în Germania, stat aflat pe locul 14, doar unul din 200 de locuitori a apelat în 2011 la o operaţie estetică.

Punând "performanţa" Greciei în acelaşi tablou cu derularea crizei economice, poziţionarea pe locul secund este cel puţin surprinzătoare. Conform Der Speigel, dacă în 2009 Grecia cheltuia 14 miliarde de euro pentru sistemul de sănătate, anul trecut suma nu a mai depăşit 9,5 miliarde de euro. De asemenea, revista medicală britanică The Lancet consideră că bugetul alocat de guvernul grec spitalelor s-a redus cu 40%. Nu mai puţin de 35% dintre greci nu au niciun fel de asigurare de sănătate. În aceste condiţii, cum de a crescut atât de puternic numărul operaţiilor estetice?

Doctorul Athanasios Athanasiou, şeful unei clinici de chirurugie estetică aflată la câţiva paşi de piaţa Sintagma consideră că este o problemă de caracter. "Vreţi să ştiţi de ce oamenii vin acum la mine mai des decât oricând altădată? Cred că exact atunci când nu esti mulţumit de situaţia ta, nu te simţi bine, este extrem de important să auzi de la alţii: Wow, arăţi foarte bine", spune zâmbind Athanasiou. Clinica sa, Athens Beverly Hills Medical Group, are un personal format din 16 doctori şi a tratat din 2011 până acum aproape 3.000 de pacienţi. Mai bine de 80% dintre aceştia au fost greci.

Totuşi, pe lângă dorinţa de a arăta bine, mai e nevoie şi de bani pentru a îţi atinge scopul. Deşi austeritatea muşcă încă adânc din buzunarele grecilor, Athanasios Athanasiou este de părere că regulile pieţei libere primează, iar rezultatul clar este că scăderea veniturilor populaţiei a însemnat şi o scădere a preţurilor. La clinica sa, cu 40%. În trecut, spune plasticianul, un spital cerea 2.000 de euro unui medic independent pentru a îi pune la dispoziţie o sală de operaţii. Acum preţul s-a redus până la 700 de euro. Un anestezist solicita pentru participarea la o operaţie circa 400 de euro, iar acum se mulţumeşte cu 150 de euro. Prin urmare, chiar şi în plină austeritate, mulţi dintre greci îşi pot permite o operaţie estetică.

Opiniile doctorului Athanasiou sunt susţinute şi de Matthew Josafat, un psihiatru de 76 de ani ale cărui cărţi se află pe multe dintre catedrele profesorilor din facultăţile greceşti de medicină. Nici acesta nu este de părere că apetenţa grecilor pentru operaţii estetice trebuie considerată o surpriză. "Unii oameni se simt mai bine după un facelift.", spune Josafat. El adaugă însă că grecii sunt un caz aparte pentru că frumuseţea a jucat un rol important în antichitate. "Frumuseţea a fost întotdeauna pe placul zeilor. Chiar Platon glorifica tinereţea şi trupul. Noi am avut întotdeauna o viziune estetică asupra vieţii", conchide psihiatrul.

Sursa: capital