Fumătorii au risc crescut de boală arterială periferică

În Marea Britanie, nouă din zece oameni care dezvoltă boală arterială periferică sunt fumători activi sau au fumat în trecut. În plus, mulți dintre acești pacienți prezintă forme ale bolii caracteristice doar fumătorilor. Însă aceste statistici alarmante sunt confirmate de studii realizate în întreagă lume, scrie doc.ro.

Cercetătorii susțîn cu tărie că renunțarea la fumat este cea mai eficientă metodă de reducere a riscului de boală arterială periferică, uneori la fel sau chiar mai eficientă decât schimbarea dietei sau introducerea sportului în programul zilnic. Important de știut în această privința este că atenționările privesc și fumătorii pasivi, cei care lucrează în medii în care se fumează mult (restaurante, baruri) sau cei care petrec mult timp în preajma fumătorilor.

De ce este fumatul atât de periculos pentru sănătatea sistemului cardiovascular?

Fiindcă inhalarea substanțelor nocive conținute de țigări provoacă, printre altele, acumularea de depozite de grăsime pe pereții arterelor. Aceste acumulări îngroașă arterele și îngrădesc aportul de sânge către extremități, în special către mușchii picioarelor. Complicațiile grave implică tromboză și pot duce chiar la amputarea membrului afectat.

O altă problema gravă este că foarte multe persoane trăiesc cu boală arterială periferică, fără un diagnostic din partea specialistului. Aceștia ignoră simptomele care, uneori, nu sunt foarte evidente, și ajung de urgență la spital în situații critice: infarct miocardic sau accident vascular cerebral (AVC).

Recomandarea medicilor este că toate persoanele care fumează, cele care au fumat în trecut sau cele petrec mai multe ore pe zi în fum de țigară să se adreseze unui specialist pentru investigații și analize, chiar dacă nu prezintă simptome evidente ale bolii arteriale periferice.

Ce trebuie să reții despre relația dintre fumat și boală arterială periferică

Fumatul este unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru boală arterială periferică (numită și arteriopatie obliteranta a membrelor inferioare). Fumatul crește riscul de boală arterială periferică de mai multe ori și este un factor de risc mult mai influent pentru arteriopatie obliteranta a membrelor inferioare decât pentru boală arterială coronariană.

Există mai multe mecanisme patofiziologice care sunt responsabile pentru prevalența aterosclerozei în rândul fumătorilor. Aceste mecanisme includ: anomaliile funcției endoteliale (endoteliul este un țesut format din celule endoteliale care căptușește interiorul inimii, vaselor de sânge, etc.), metabolismul lipoproteinelor, coagularea și funcția plachetelor sanguine (numite și trombocite).

Renunțarea la fumat scade riscul de morbiditate cardiovasculară și de mortalitate cardiovasculară și poate îmbunătăți capacitatea funcțională în rândul pacienților cu boală arterială periferică, arată Național Institutes of Health. Din fericire, există metode care ajută pacienții să renunțe la țigări, există terapii care încurajează renunțarea la fumat, care includ și consilierea psihologică, înlocuirea nicotinei, etc.

Nu te ajută nici fumatul pasiv

Medicii ne atrag atenția că pacienții cu boală arterială periferică ce obișnuiesc să fumeze sau să întrebuințeze și alte forme de tutun ar trebui să renunțe la acest viciu. Totodată, acești pacienți ar trebui să evite fumatul pasiv. Există prea puține dovezi care să arate că țigările electronice sunt utile în ajutarea fumătorilor să renunțe la acest viciu, scrie heart.org. În ceea ce privește fumatul pasiv, există unele dovezi cum că boală arterială periferică se intensifica în cazul celor expuși la fumatul pasiv.

Fie că ai sau nu deja boală arterială periferică, renunțarea la fumat este unul dintre cele mai bune lucruri pe care le poți face pentru sănătatea ta și cea a arterelor tale. Dacă ai boală arterială periferică și fumezi, discuta urgent cu medicul tău despre cele mai bune metode în cazul tău, care te-ar putea ajută să renunți la țigări.

Cum poate fumatul să ducă la boală arterială periferică?

Fumatul cauzează umflarea și roșeață (inflamația) care duc la formarea plăcii ateromatoase. Placă este un material precum ceară, alcătuită din colesterol și din alte particule. Ea se poate depunde pe pereții arterelor tale. Când există prea multă placă ateromatoasa, arterele tale se pot îngustă și pot reduce fluxul de sânge. Acest lucru îți crește apoi riscul de boală arterială periferică și de formare a cheagurilor de sânge. Totodată, fumatul agravează și alți factori de risc, cum ar fi hipertensiunea arterială și hipercolesterolemia. Acestea sunt afecțiuni care te pot predispune și mai mult la o boală arterială.