Iată ce legume trebuie să consumați în sezonul rece pentru a vă întări sistemul imunitar

Tratament pentru zilele reci de iarnă

Iarna, organismul are nevoie de mai multe vitamine și minerale pentru a înfrunta cu brio frigul. Printre cele mai importante alimente pe care trebuie să le consumați în sezonul rece se numără legumele, surse esențiale de vitamina C și alte minerale de care corpul are nevoie pentru a combate bolile și a se menține sănătos.

Legumele sunt importante și pentru echilibrarea nutrienților primiți din meniurile consistente de iarnă, care conțin o proporție mai mare din grăsimi de origine animală. Legumele sunt întotdeauna binevenite în orice dietă, însă cele de sezon sunt cu atât mai eficiente în completarea aportului de vitamine, minerale și antioxidanți la randament maxim. Nu evitați să introduceți în dietă zilnică cele mai sănătoase legume de consumat pe timp de iarnă, cum sunt anghinarele, varza, rădăcina de țelină, usturoiul, păstârnacul, conopida, hreanul, rucola sau dovleacul.

Includerea anghinarelor în meniu în sezonul rece este o alegere foarte inspirată, de vreme ce această legumă este consumată în special iarna. Anghinarele sunt benefice organismului, deoarece sunt surse importante de vitamina C și fibre. Anghinarea este cunoscută pentru proprietatea sa de a stimula drenajul bilei și de a ameliora procesele digestive. Anghinarele pot fi consumate fierte sau prăjite.

Indiferent de tipul de varză consumat, această legumă cruciferă este o sursă excelentă de vitamina B, C, calciu, magneziu, fosfor, proteine și zinc. Are proprietăți antiinflamatorii superioare și ajută la reducerea sau chiar prevenirea umflăturilor. Tot varza este și un bun remediu împotriva durerilor de cap, ulcerelor sau a bolilor de piele. Varza aduce beneficii importante organismului pe timp de iarnă, fie că este consumată în stare proaspătă, fie că este fiartă, coaptă sau murată. Varza Kale, de asemenea, este o legumă cruciferă bogată în beta-caroten, vitamina C, vitamina K și calciu. Nutrienții din acest soi de varză pot combate cu succes cancerul și controlează bolile inflamatorii, întărind totodată sistemul nervos. Varza Kale este deseori păstrată prin congelare, întrucât prinde un gust mai dulce când este expusă înghețului. Poate fi gătită la aburi, fiartă, sotată sau servită crudă în salate proaspete.

Indiferent că este fiartă sau consumată crudă, rădăcina de țelină oferă de două ori mai mult fier decât un cartof fiert și are cu 35% mai multe fibre, raportat la aceeași porție. Tot rădăcina de țelină conține mai mult de 70% din doză zilnică recomandată de vitamina K, nutrient asociat cu o mai bună densitate osoasă.

Usturoiul este considerat de multă vreme a fi o legumă care previne acumularea plăcii la nivelul arterelor, reducând riscul dezvoltării bolilor cardiovasculare. Pe lângă acest efect pozitiv nemaipomenit, usturoiul s-a dovedit a avea încă o proprietate importantă și anume: inhibă creșterea tumorilor canceroase. Un studiu efectuat pe un eșantion de peste 40.000 de femei a descoperit că cele care au consumat cel putin un cățel de usturoi pe săptămâna timp de 4 ani și-au redus cu 35% riscul de a se îmbolnăvi de cancer, comparativ cu femeile care nu au introdus deloc în dietă această legumă sănătoasă de iarnă.

O porție de legume crucifere, categorie din care face parte și conopida, asigură 68% din doza zilnică recomandată de vitamina C, antioxidantul esențial pentru randamentul sistemului imunitar, asociat și cu un risc mai mic de instalare a afecțiunilor cardiace. Floretele albe ale conopidei contin nutrienul numit colină, pe care creierul îl transformă într-o substanță despre care oamenii de știință cred că ar putea încetini pierderea memoriei odată cu înaintarea in vârstă.

Circa 250 de grame de pastarnac gătit asigura aproape 30% din doză de vitamina C necesară organismului și mai mult de 20% din aportul recomandat de mangan, mineral care, potrivit unor cercetări științifice, ar acționa ca un antidot natural pentru simptomele sindromului premenstrual.Pastarnacul gătit mai conține și aproape 6 grame de fibre pentru 200 de grame (mai mult de 22% din doză zilnică recomandată), contribuind la menținerea senzației de sațietate mai mult timp și ameliorând digestia.

Consumat împreună cu altă legumă recomandată în orice dietă sănătoasă cum ar fi broccoli-ul, hreanul este un alt aliment demn de introdus în meniul din sezonul rece. Atât broccoli-ul, cât și hreanul, conțin enzima numită mirosinaza, care activează proprietățile anticancerigene ale ambelor legume.

Când broccoli-ul este gătit, această enzimă importantă ajunge să fie distrusă. Aici intervine rolul hreanului, care reușește să mențînă proprietățile anticancerigene ale broccoli-ului, dacă legumele sunt consumate împreună. Tractul digestiv absoarbe în același timp enzimele benefice din ambele părți, în așa fel încât impactul lor să fie mai mare.

Rucola este o legumă cu frunze verzi care aparține aceleiași familii de legume precum broccoliul, varza și conopida. Conține cantități importante de vitamina A, vitamina C, vitamina K, calciu și fier, ajutând la prevenirea bolilor precum degenerarea maculară și cancerul. Tot rucola are și un nivel scăzut de oxalat, un compus care interferează cu capacitatea corpului de a absorbi nutrienți. Consumând această legumă verde, corpul va reuși să folosească mai mulți nutrienți din hrană pe care o primește.

Dovleacul se remarcă prin conținutul său important de caroteni, vitamina B1, vitamina C, acid pantotenic, acid folic, potasiu și fibre. În general, soiurile de dovleac de iarnă sunt mai intens colorate și au o concentrație mai mare de nutrienți.

Este o idee excelentă să introduceți în dietă dovleacul de iarnă, de vreme ce această legumă protejează organismul de bolile cardiace, cancer sau diabet. Aceste soiuri de dovleac pot fi consumate prin fierbere, coacere, fragezire la aburi sau chiar prăjire.

Diana BERECHET