Încă o condamnare pentru Mihăiţă Caratană, după ce a falsificat semnătura unei femei decedate de 50 de ani
Încă o condamnare pentru Mihăiţă Caratană, după ce a falsificat semnătura unei femei decedate de 50 de ani
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestDosarul penal în care fermierul Mihăiţă Caratană, de la Mihail Kogălniceanu, este acuzat de fals în înscrisuri sub semnătură privată în legătură cu semnarea în fals, revine în atenţia opiniei publice, odată cu prima condamnare a instanţei din acest dosar. Vorbim despre Mihăiţă Caratană, zis „Pufta”, fermierul în vârstă de 52 de ani, din Mihail Kogălniceanu, trimis în judecată împreună cu fiica lui, Elisabeta Şapte, de 27 de ani, consilir local din partea Partidului Mişcarea Populară (PMP) şi preşedinte al acestuia la nivel local, ambii acuzaţi de falsuri în înscrisuri sub semnătură privată.
Cei doi au fost trimişi în judecată în vara anului trecut, în urma unei plângeri penale, formulată de o persoană, Adriana Elena Alexe, care îi acuză de fals şi înţelăciune. Ulterior instanţa a concluzionat că lucrurile nu stau chiar aşa, dar „pe aproape”.
Faptele încriminatorii
Pe data de 23 februarie a.c., cotidianul „Replica” publica o speţă în care cei doi inculpaţi din acest dosar, tată şi fiică, sunt cercetaţi penal pentru că s-ar fi folosit de terenul persoanei care le-a făcut plângere, în urma unui fals care le-a adus beneficii. După cum precizam data trecută, reclamanta Adriana Elena Alexe (care moşteneşte o suprafaţă de teren de 10 hectare, în extravilanul localităţii Târguşor, de la bunica sa, Marghioala Lupu), acuză faptul că Mihăiţă Caratană i-a ocupat terenul respectiv, l-a şi exploatat cultivând cereale şi obţinând fonduri APIA pe baza lui.
Potrivit rechizitoriului din dosar, între Adriana Elena Alexe şi Mihăiţă Caratană a existat, la un moment dat, un contract de arendă, între 2008 şi 2012, dar după expirarea acestuia, Caratană nu a mai vrut să-l prelungească. Procurorii spun că, în 2013, Mihăiţă Caratană şi fiica acestuia, Elisabeta Şapte, au întocmit în fals un contract de arendă, pentru următorii 5 ani. Părţile contractului erau, pe deoparte, bunica defunctă a proprietarei, Marghioala Lupu, iar de cealaltă parte, Elisabeta Şapte, fiica lui Caratană.
Procurorul mai precizează că înscrisul era în mod evident falsificat, în condiţiile în care Marghioala Lupu nu putea semna un contract în 2013, fiind moartă încă din 1970. Mihăiţă Caratană a declarat că, de fapt, a stabilit cu proprietara terenului să prelungească contractul şi că aceasta i-ar fi spus să semneze el în locul ei. Numai că el, din greşeală, a trecut numele bunicii ei! Potrivit documentelor depuse la dosar, în septembrie 2015, Adriana Elena Alexe l-a notificat pe Caratană ca în termen de 5 zile să elibereze terenul proprietate personală. Potrivit acesteia, Caratană s-a folosit de acest teren în perioada 2012 – 2015, obţinând profit, fără a avea contract de arendă. Femeia a mai solicitat despăgubiri în valoare de 35.000 lei.
Astfel, în sarcina lui Mihăiţă Caratană s-a reţinut că, în anul 2013, a făcut un contract şi a falsificat semnătura bunicii reclamantei, pe care l-a dat fiicei sale pentru a-l înregistra la Primăria Târguşor, pe data de 15 mai 2013.
În sarcina fiicei sale, Elisabeta Şapte, s-a reţinut că pe aceeaşi dată, s-a deplasat la primăria Târguşor unde a înregistrat contractul de arendă nr. 5714/15.05.2013, cunoscând faptul că acesta este fals, a indus în eroare funcţionarii primăriei şi a solicitat o adeverinţă pentru o suprafaţă totală de 59 de hectare de teren agricol, incluzând în aceasta şi terenul de 10 hectare aparţinând Adrianei Alexe. Pentru această suprafaţă totală, Elisabeta Şapte a obţinut de la APIA o subvenţie în cuantum de 57255,36 lei, pentru anul 2013. Toate aceste informaţii au fost făcute publice în luna februarie şi sunt date obţinute din dosarul penal cu numărul 11522/212/2017, înregistrat la Judecătoria Constanţa.
Achitare pentru „Betty”, închisoare pentru „Pufta”
Acum, după ce cercetarea judecătorească s-a încheiat, în pronunţare instanţa a decis achitarea Elisabetei Şapte, fiica lui Mihăiţă Caratană, pe motiv că fapta săvârşită nu este prevăzută de legea penală. În schimb, Mihăiţă Caratană a fost condamnat la un an de închisoare, însă magistraţii au constatat că fapta dedusă judecăţii este concurentă unor alte fapte pentru care a fost condamnat în 2014, fiind vorba despre 26 de pedepse (cuprinse între 5 şi 8 ani de detenţie) stabilite prin sentinţa penală nr. 1433/23.12.2014 a Judecătoriei Constanţa, definitivă prin decizia penală nr. 1107/07.11.2016 a Curţii de Apel Constanţa.
Drept urmare, instanţa a aplicat pedeapsa cea mai grea, de 8 ani închisoare, majorând sporul de pedeapsă de la 1 an închisoare la 1 an şi 2 luni închisoare şi îl adaugă la pedeapsa cea mai mare, de 8 ani închisoare, urmând ca în final, Mihăiţă Caratană să execute pedeapsa închisorii de 9 ani şi 2 luni, în regim de detenţie. De asemenea, instanţa a dispus anularea mandatului de executarea pedepsei actuale şi emiterea unor noi forme de executare, la data rămânerii definitive a prezentei sentinţe penale. Hotărârea nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile.
După cum precizam şi în alte ediţii, fraţii Mihăiţă şi Mişu Caratană, împreună cu alţi aghiotanţi de-ai lor, sunt acuzaţi de multe fapte penale, de la lipsire de libertate (pentru care au fost condamnaţi şi acum îşi ispăşesc pedeapsa), la agresarea poliţiştilor chiar în sediul Poliţiei, de la ocuparea abuzivă a unor terenuri până la fraude electorale în alegerile locale, cea din urmă faptă fiind în curs de cercetare.
Daniel ALBU
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News