Infractorul care-şi toarnă "aproapele" face puşcărie numai pe jumătate

Cum se aplică reducerea pedepsei - exemplul că se poate, dat de un primar

Legile din România, construite pe slăbiciunea oamenilor. Plecând de la premisa că în ultimul ceas fiecare se gândeşte numai la el, au apărut şi ceva portiţe care privesc reducerea pedepselor la jumătate. Este vorba despre denunţ. Ca atare, "turnătorii" îşi mai pot spăla din păcate dacă ajută la anchetă. Chiar dacă pare simplu, nu este chiar aşa. Urcuşuri şi coborâşuri se ascund printre minunatele texte redactate de oamenii legii. Însă, sunt şi cazuri ce pot dovedi că nu este imposibil, unul dintre ele fiind chiar recent, ce vizează un primar care a scăpat de arest întrucât şi-a turnat colegul de "giumbuşlucuri".

Cât ar fi de albă sau de neagră situaţia, fiecare ar face orice să-şi salveze propria persoană. Pe asta mizează şi legea din România, în scopul de a înlesni traiectoria unui caz. Facem referire la legile speciale cu dispoziţii penale în care se găsesc prevederi privind reducerea în anumite situaţii a limitelor pedepsei prevăzute pentru faptele pe care le incriminează. Mai exact: "te torn, mi se scade pedeapsa la jumătate". Prevederile se aplică numai în anumite situaţii şi laturi, un punct de bază fiind acela că denunţul trebuie să faciliteze identificarea şi tragerea la răspundere penală a altor persoane care au fost implicate. Toate bune şi frumoase, la o simplă aruncare a privirii pe text, cel ce este pus într-o asemenea situaţie va crede că l-a apucat pe Dumnezeu de un picior. Nu este chiar aşa, toate sunt făcute cu cap, existând şi elemente ce necesită a fi citite printre rânduri. Spre exemplu, dispoziţiile legale respective îşi produc efectul numai dacă denunţarea şi ajutorul dat duc la un rezultat palpabil! Că mai sunt şi excepţii, asta este altă poveste şi se ating alte segmente. Revenind la "litera de lege", vorbele în vânt nu-şi au rostul aici, iar frânturile aruncate în speranţa de a scăpa de puşcărie nu sunt decât nişte mici amânări în aplicarea sentinţei finale. Laturile unde se poate "lucra" din punctul de vedere al contextului de faţă, sunt: traficul şi consumul ilicit de droguri, legea privind protecţia martorilor, combatarea criminalităţii, anumite cazuri ale DNA, DIICOT, legea privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane, cât şi legea care vizează drepturile de autor. De asemenea, pot exista multe cazuri în care prevederile nu se aplică, chiar dacă, la prima vedere, elementele par a fi în schemă, motiv pentru care fiecare caz este unic şi trebuie analizat individual. Per total, ca şi exemplu, sunt cazuri în care, deşi denunţătorul a oferit suficiente date pentru identificarea şi urmărirea altor persoane care au săvârşit acelaşi gen de infracţiuni, prinderea şi tragerea lor la răspundere penală să nu poată avea loc datorită unor cauze neimputabile denunţătorului, cauze care se referă la inabilitatea sau întârzierea nejustificată a organului judiciar în valorificarea datelor. Chiar dacă pare nedrept, ca să ne exprimăm aşa, sunt cazuri în care denunţătorul nu beneficiază de reducerea pedepsei la jumătate. "Contează când se face denunţul pentru a se ţine cont de el în momentul soluţionării. Sau să se facă o cale excepţională de atac, prin care să se ceară reducerea. Trebuie văzut la fiecare caz în parte, unde se încadrează, ce se cercetează, când a fost făcut denunţul, pentru că, da, există cazuri când denunţul nu are nici o valoare", a declarat, pentru "Replica", avocatul Dumitru Bădrăgan.

Cum a scăpat un primar din arest, turnându-şi "colegul" de giumbuşlucuri

Distanţându-ne de teoria legilor, ajungem şi la un caz ce o poate exemplifica. Este desprins de pe meleaguri româneşti şi este cât se poate de palpabil. Personajul de "mijloc" este chiar Tomiţă Neagu, fostul prim-procuror al Parchetului Judecătoriei Cornetu, care s-a ales cu 29 de zile de arest preventiv în detrimentul celui ce i-a fost "călău", şi anume primarul din Jilava, Adrian Mladin, care, surpriză!, a scăpat din arest datorită "faptei bune", ce i-a spălat păcatele, din câte se pare. Derulând şirul evenimentelor, observăm că în 5 noiembrie 2012, primarul comunei Jilava, Adrian Mladin, l-a denunţat la DNA pe procurorul Tomiţă Neagu, semnalând "grave acte de corupţie în care acesta era implicat", cu privire la înţelegerea dintre cei doi care se referea la primirea unui teren în schimbul soluţionării favorabile a plângerilor penale aflate pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cornetu. Potrivit DNA, în perioada 2009 - 2010 Neagu Tomiţă Ionuţ, în calitate de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cornetu, cu complicitatea lui Zamfirachi Adrian Richartt şi Szasz Ovidiu, a pretins, acceptat şi primit de la denunţător, cu titlu de mită, bani şi bunuri, pentru ca, în schimb, să fie soluţionate favorabil dosarele denunţătorului, aflate în lucru la unitatea de parchet condusă de procuror. În aceste dosare, denunţătorul era fie cercetat în calitatea sa de primar, fie erau formate ca urmare a unor plângeri penale ale acestuia împotriva altor persoane. Primarii din Jilava şi Snagov, Adrian Mladin şi Apostol Muşat, au fost eliberaţi în 16 ianuarie din arest, în urma unei hotărâri a instanţei supreme, edilii fiind cercetaţi mai bine de un an în stare de arest preventiv pentru fapte de corupţie. Exemplul fiind dat şi cât se poate de real, concluzia este una: se poate!

Liliana CHIRU