Limba maternă în administraţiile locale? Vezi reacţiile politicienilor!

Capitolul "Minorităţi" al noului plan de Guvernare, înaintat Parlamentului, ar putea arunca din nou în aer scena politică. Prin simplul fapt că Executivul doreşte crearea cadrului legal privind utilizarea limbii materne în structurile deconcentrate ale statului, s-a declanşat isteria: "Stabilirea unui cadru legal cu privire la posibilitatea autorităţilor locale de a arbora pe instituţiile proprii, alături de steagul Uniunii Europene şi al României, steaguri ale unităţilor administrative-teritoriale pe care le reprezintă", este textul din programul Guvernului Ponta III, nimic altceva decât punctul 9 al acordului dintre USD şi UDMR: "Părţile vor susţine promovarea unei iniţiative parlamentare, în baza unei largi dezbateri publice, pentru reglementarea unui cadru legal cu privire la posibilitatea autorităţilor locale de a arbora pe instituţiile proprii, alături de steagul Uniunii Europene şi al României, steaguri ale unităţilor administrative-teritoriale pe care le reprezintă".

Invocând egalitatea deplină de drepturi şi şanse de afirmare a identităţii, Guvernul a reuşit să declanşeze valuri de reacţii critice, atât opoziţia, cât şi o mulţime de ONG-uri ieşind la atac, acuzând Executivul de partizanat cu minoritatea maghiară. Situaţia este tratată cu calm de senatorul PSD, Alexandru Mazăre, care a declarat pentru Replica de Constanţa că, cel puţin în privinţa Transilvaniei, punctul proiectului de guvernare recunoaşte, practic, o stare de fapt: "Problema se pune în localităţile unde există o comunitate foarte importantă, majoritară, probabil a unei minorităţi naţionale. Ce limbă să discutăm în Constanţa? Limba română. Nu înseamnă că o să vorbim în limba turcă la Primăria Năvodari, de exemplu. Nu cred că asta este o problemă. Ce, e problema numărul 1 a României? Avem, slavă Domnului, cu totul şi cu totul alte probleme, mult mai importante. Din ceea ce ştiu eu, în Ardeal oricum se întâmpla acest lucru", a menţionat Mazăre, pentru "Replica".

Pe de altă parte, preşedintele pe judeţ al PDL Constanţa, Christian Gigi Chiru, sesizează o pretenţie exagerată a UDMR şi o disponibilitate la concesii din partea PSD. Mai mult, Chiru consideră că premierul Victor Ponta şi-a asigurat astfel susţinea UDMR, fără vreo intenţie de sprijin pentru alte minorităţi naţionale: "Este importantă participarea UDMR la guvernare, în condiţiile în care nu au pretenţii exagerate şi, ca drept dovadă, acest aşa-zis program de guvernare prevede tocmai o pretenţie pe care o are UDMR. Părerea mea: costul este mult prea mare. Victor Ponta poartă responsabilitatea enclavizării României. Cu siguranţă, Ponta a avut în vedere doar pretenţiile UDMR. Celelalte 17 comunităţi din Dobrogea, nu au reprezentat interes pentru domnul premier, iar la nivelul Dobrogei şi al administraţiilor locale vom avea o problemă, dacă acest lucru va fi implementat în România. Jumătate din limbile vorbite în Europa, le întâlnim în Dobrogea. Păi, nu le dai dreptul la religie şi orele de curs în limba maternă, dar le dai dreptul în administraţiile locale. Este o anomalie şi într-un fel îi discriminezi şi pe majoritari. Cred că nu s-au gândit foarte mult şi, cu siguranţă, costul este mult prea mare pentru o guvernare care se pare că nu aduce nimic bun românilor", a declarat Chiru, pentru "Replica".

De departe, cel mai vehement critic al propunerii este preşedintele PNL Constanţa, Gheorghe Dragomir, care trage un semnal de alarmă în privinţa "înţelegerilor nescrise, mult mai periculoase": "E una din cerinţele UDMR. Interesant nu este cine l-a scris, ci ce înţelegeri nescrise ar fi. Pot să pariez că, în afară de cele scrise în programul de guvernare, sunt şi cele nescrise, care pot fi mai periculoase. S-au gândit la maghiarii din Ardeal, că doar nu sunt reprezentanţi turci în Guvernul României", a concluzionat Dragomir.

Propunerea Guvernului a alarmat o mulţime de organizaţii civice, care protestează împotriva faţă de cooptarea UDMR la guvernare. Astfel, Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş; Societatea Cultural Patriotică "Avram Iancu"; Federaţia Naţională a Românilor Persecutaţi Etnic "Pro Memoria 1940-1945"; Asociaţia Romano -Catolicilor din Moldova "Dumitru Mărtinaş"; Asociaţia Civic Media sau Asociaţia Cadrelor Militare în Rezervă şi Retagere din Ministerul Apărării Naţionale, alături de multe altele, printr-o scrisoare de protest, consideră că Ponta "s-a lăsat şantajat de o formaţiune etnic situat, de-a lungul a peste două decenii, pe o poziţie deschis duşmnoas faţă de ideea de stat naţional, independent şi indivizibil".

Marius Florian VASILE