MAI contestă raportul Europol referitor la crima organizată din România

Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI) contestă raportul anual oficial al Europol referitor la criminalitatea organizată din UE. "MAI îşi exprimă unele rezerve cu privire la o serie de concluzii la care specialiştii Europol au ajuns ca urmare a interpretărilor analitice, îndeosebi în ceea ce priveşte crearea unei legături de cauzalitate între aderarea României la spaţiul Schengen şi proliferarea criminalităţii organizate în UE. Această legătură este cu atât mai surprinzătoare cu cât ariile de acţiune ale principalelelor grupări de crimă organizată nu interferează cu spaţiul geografic creat ca urmare a extinderii spaţiului Schengen. Aderarea României la spaţiul Schengen creează o frontieră externă cu Moldova, Serbia şi Ucraina, însă grupurile de crimă organizată din aceste ţări nu au fost identificate ca având un impact major asupra securităţii UE, iar rutele folosite de principalele grupări de crimă organizată (de origine albaneză, lituaniană ori din statele fostei Uniuni Sovietice) nu interferează cu teritoriul României. Mai mult decât atât, studiile întocmite la nivelul Poliţiei Române nu au reliefat cazuri în care grupări de crimă organizată formate din cetăţeni români să fi favorizat intrarea şi organizarea unor grupări de acelaşi tip, pe teritoriul UE, formate din cetăţeni terţi", se arată în documentul emis de MAI. "Deşi partea română a semnalat aceste aspecte în cadrul procesului de consultare aferent întocmirii OCTA, marea majoritate a observaţiilor noastre nu a fost luată în considerare", mai arată ministerul român. "În ceea ce priveşte referirile la grupările infracţionale de etnie romă, trebuie subliniat că unul din principiile în baza cărora M.A.I. îşi desfăşoară activitatea este principiului nediscriminării. În acest context, evident, nu pot fi folosite date defalcate în funcţie de etnie, religie, statut social ori profesional sau pe baza oricăror alte criterii discriminatorii, nici din perspectiva traficanţilor şi nici din cea a victimelor. În principiu, criteriile de departajare a infractorilor (ca de altfel şi a victimelor) sunt cele de sex (femei-bărbaţi) şi vârstă (minori-adulţi). Astfel, nu se cunoaşte numărul grupărilor infracţionale cu componentă etnică de origine romă, dar opinăm că invocarea acestui detaliu în raportul OCTA este cel puţin lipsită de fundament. În acest sens, şi având în vedere faptul că etnicitatea persoanelor nu este menţionată în documentele de identitate ale niciunuia dintre cetăţenii UE, este de neînţeles în funcţie de ce criterii este făcută o astfel de departajare între grupările de infractori cu componentă etnică romă şi celelalte grupări de infractori, fără componentă etnică romă", au mai spus oficialii MAI.

(Cristian ANTON)