Ministrul Şova, inspirat de un primar constănţean: vrea să cazeze deţinuţii în puşcării private!

Condiţii de lux pentru cei cu bani

Ai bani? Ai parte! Pe acest principiu se bazează iniţiatorii parteneriatului pu- blic-privat, care doresc înfiinţarea unor închisori private. Cotidianul "Replica" prezintă situaţia exactă în ceea ce priveşte viitorul deţinuţilor în România. Contrar informaţiilor din ultimele zile pe acest subiect, nu mai-marii penitenciarelor sunt autorii acestui demers, ci ideea vine tocmai de la Guvernul României, mai exact, de la Ministerul pentru Proiecte de Infrastructură de Interes Naţional şi Investiţii Străine. Astfel, deţinuţii cu bani ar putea fi cazaţi în închisori în care ar avea condiţii ca acasă.

Potrivit Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), instituţie aflată în subordinea Ministerului Justiţiei, în prezent, în România, sunt 33.200 de condamnaţi. Deţinuţii sunt înghesuiţi în 44 de penitenciare, 39 dintre ele fiind construite înainte de 1989. În medie, penitenciarele se confruntă cu 15 deţinuţi pe celulă. Mai mult, conform standardelor UE, primesc "OK"-ul doar 18.000 de locuri. Cu alte cuvinte, penitenciarele s-au aglomerat alarmant şi o astfel de lege a parteneriatului public - privat ar veni ca o mană cerească pentru ANP. Ideea este următoarea: statul pune terenul la dispoziţie, firma ridică sediul şi îşi scoate cheltuielile din chiria pe care o va încasa apoi de la stat. Pe de altă parte, mai sunt şi alţi beneficiari ai proiectului, cum ar fi primăriile. Toate bune şi frumoase până aici şi parcă nu prea. Surse din cadrul ANP sunt sceptice în privinţa proiectului. Pentru "Replica" de Constanţa, angajaţii ANP au declarat că se doreşte accesul privatului în buricul închisorilor de mai bine de patru ani. Mai mult, sunt sceptice şi în privinţa actualei forme a legii, invocând diverse impedimente: ba Parlamentul, ba privatul, ba lipsa dorinţei reale de implementare, ba "la noi nu merge, oricum, niciodată, nimic", ba că, probabil, nici ministrul Marilor Proiecte, Dan Şova, n-ar avea mare tragere de inimă cu soarta deţinuţilor. Potrivit proiectului legislativ, parteneriatul privat are ca obiect realizarea sau, după caz, reabilitarea şi / sau extinderea unui bun sau a unor bunuri destinate prestării unui serviciu public şi / sau utilizarea unui serviciu public. Formele acestui parteneriat sunt de două feluri: capitalul social este deţinut integral de partenerul privat sau constituirea de către partenerul public şi partenerul privat o societate nouă, care va acţiona ca societate de proiect şi care, ulterior înregistrării în registrul societăţilor, dobândeşte calitatea de parte la contractul de parteneriat public-privat respectiv. Florin Aurel Moţiu, secretar de stat în cadrul Ministerului Justiţiei, susţine că ANP nu prea ar avea nici un cuvânt de spus în privinţa parteneriatului public-privat. Se poate mulţumi doar cu dorinţa de adoptare şi cam atât. "Acest parteneriat public-privat este un proiect de lege în baza Guvernului, iar iniţiativa aparţine domnului ministru Dan Şova, nu a Agenţiei Naţionale a Penitenciarelor. De altfel, este vorba de legea generală a acestui parteneriat, care priveşte nu doar penitenciarele, ci şi autostrăzile şi multe altele", a declarat secretarul de stat.

România a intrat în UE fără să ceară fonduri pentru penitenciare

Iniţiativa ministrului Şova pare să fie varianta cea mai bună pentru România. "Exista o discuţie de ceva vreme pentru construirea unor penitenciare prin parteneriat public-privat, însă pentru acest lucru este nevoie de modificarea actualei legislaţii, pentru că la acest moment legea nu permite aşa ceva. Nu îmi pot imagina cum ar putea fi o puşcărie privată administrată de către stat. Un hotel? Prin parteneriat public-privat înţeleg că o societate construieşte o clărire, o predă ANP-ului în administrare, iar apoi statul plăteşte o chirie privatului. Un fel de leasing. Exact ca în cazul maşinilor achiziţionate în rate. În Anglia, dacă nu mă înşel, pe lângă chiria încasată, statul mai plăteşte privatul pentru servicii de spălătorie şi hrană, servicii externalizate pentru o perioadă de 30 de ani. Suma ar trebui să includă contravaloarea serviciilor, cheltuielile şi un beneficiu, acela de construire a unor puşcării. Societatea este nemulţumită de faptul că deţinuţii trăiesc din banii statului, dar ar deranja pe cineva dacă acesta ar fi încarcerat pe banii lui, să aibă condiţii mai bune? Care ar fi problema? Până la urmă deţinutul e privat doar de libertate. Puşcăriile din Austria sunt făcute din sticlă, în România nu avem nici spitale de stat care să fie aşa", susţine comisarul şef de penitenciare Gelu Dănuţ Dincă, directorul Penitenciarului Poarta Albă. De ce suntem nevoiţi să depindem de un privat pentru a funcţiona ceva în România? Răspunsul ni l-a oferit chiar comisarul şef al Penitenciarului Poarta Albă: "Pentru că statul român nu are bani". Cu alte cuvinte, România nu dispune de fonduri pentru construirea unor penitenciare, însă găseşte resursele necesare pentru a plăti un privat angajat să asigure servicii de catering şi spălătorie. "Statul nu are bani să investească într-un spital nou, spre exemplu, dar în parteneriat public-privat ar fi mult mai uşor. Statul ar achita contravaloarea lucrărilor în 20-30 de ani. Când România a intrat în Uniunea Europeană nu s-au negociat fonduri şi pentru construirea unor penitenciare. Alte state au făcut lucrul acesta şi atunci era mai simplu ca România să construiască câteva puşcării cu fonduri europene. Din acest motiv România nu poate accesa astfel de fonduri şi nu s-a acceptat nici în următorul exerciţiu bugetar. Puşcările au început să fie supraaglomerate şi atunci se ia în calcul parteneriatul public-privat", a mai explicat comisarul şef de penitenciare Gelu Dănuţ Dincă.

Delicoti, "naşul" lui Şova

Ideea de a oferi posibilitatea deţinuţilor cu dare de mână o viaţă mai confortabilă după gratii nu este nouă. De altfel, în sprijinul celor din Ministerul Justiţiei, care se confruntă cu lipsa locurilor în penitenciare, a venit primarul localităţii Poarta Albă, Vasile Delicoti. În iulie 2011, Delicoti propunea un regim hotelier pentru penitenciarul din Constanţa, într-o formă asemănătoare cu proiectul dezbătut azi. Primarul Delicoti este şi astăzi la fel de entuziast în privinţa reformelor din închisori, întrucât "toată lumea are de câştigat": "Există avantajul impozitelor pentru această idee a clădirilor pe privat. Aprob, desigur, ideea, pentru că avem şi noi, primăria, o cotă parte din impozit", susţine Delicoti. La fel ca şi reprezentanţii ANP, edilul localităţii Poarta Albă se arată sceptic şi a declarat, pentru "Replica", faptul că: "Nu ştiu dacă Ministerul Justiţiei va fi de acord cu această idee". Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a anunţat că ar avea în plan demararea unui proiect-pilot pentru introducerea parteneriatelor public-privat în penitenciare. "Suntem extrem de interesaţi în a găsi forme de dezvoltare a sistemului penitenciar în România şi cred că parteneriatul public-privat poate fi o formă de dezvoltare, poate fi o formă de sprijin, mai ales în condiţiile dificile prin care trecem", a declarat ministrul Cazanciuc, la un seminar organizat pe tema îmbunătăţirii condiţiilor din penitenciare Dacă unii vor să le facă deţinuţilor viaţa mai frumoasă, scoţând maximum din această idee, adică şi nişte bănuţi la buget, alţii ar vrea să-i pună la treabă. Literalmente. Subiectul penitenciarelor dă de cap parlamentarilor de mai bine de patru ani. Aglomerarea peste măsură, cât şi eterna problemă financiară a României, a dat naştere mai multor proiecte. Pe lângă legea parteneriatului public - privat, care include şi are intenţia de a rezolva problemele cu care se confruntă penitenciarele, au existat şi alte intenţii de reformare. Nicolae "Boby" Popescu, fostul arhitect-şef al Primăriei Voluntari, închis la Penitenciarul Jilava pentru luare de mită, a proiectat prima închisoare privată din România şi chiar a colaborat cu o firmă în acest sens. În 2010, S.C. Asco Construcţii SRL a primit cu entuziasm ideea penitenciarului cu o capacitate de 1.600 de locuri, dotat cu sală de sport, spaţii de producţie agricolă, piscicolă şi de mică industrie, dar şi cu staţie de epurare proprie. Un an mai târziu, senatorul de Ilfov, Iulian Urban, solicita eliminarea asistenţei sociale pentru deţinuţi. Urban susţinea că persoanele care se află în stare privativă de libertate să fie lipsite de asistenţa socială, considerand că este inacceptabil ca statul român direct şi cetăţenii plătitori de taxe indirect să plătească bani din care să se asigure aceste forme de ajutor pentru cei condamnaţi pentru viol, pedofilie, crime, tâlhării. Potrivit proiectului, aceştia ar fi trebuit să muncească pentru a-şi asigura traiul de după gratii. Totodată, Urban a cerut Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale introducerea obligativităţii pentru cei din închisori să presteze minim 160 de ore pe lună de muncă în interesul comunităţii. În Marea Britanie, închisorile private sunt gestionate de companiile private de pază, protecţie şi securitate. Societăţile G4S, Kalyx şi SERCO au în subordine 12 peniteniare. Toate închisorile private din Marea Britanie sunt inspectate în mod regulat, în acelaşi mod ca şi închisorile din sectorul public, fiecare având câte un reprezentant al Ministerul Justiţiei.

Marius Florian VASILE, Alexandra VASILE