Mutilată de doi medici constănţeni: "Am nevoie de ambii sâni, să-mi pun o rochie pe mine. Pe cine să condamn?"

Pe punctul de a fi trimişi în judecată pentru vătămare corporală din culpă

O operaţie efectuată în câteve ore, în baza unui diagnostic după ureche, a mutilat-o pe viaţă. A rămas fără un sân... din greşeală, dar până acum vinovaţii nu au mişcat nici un deget pentru acoperirea prejudiciului! Maria Tuşă, din localitatea constănţeană Lazu, este femeia care de cinci ani trăieşte o viaţă de coşmar şi aşteaptă cu sufletul la gură ca instanţele de judecată din România să-i facă dreptate. Institutul Naţional de Medicină Legală "Mina Minovici" (I.N.M.L.) a stabilit prin 12 pagini A4, în urma unei expertize solicitată în 28.06.2010 de către Poliţia Municipiului Constanţa, că diagnosticul de "neoplasm mamar stâng cadran supero-extern stadiu III B" a fost stabilit incorect. Tot din raport reiese şi faptul că intervenţia chirurgicală nu era necesară! "Din analiza întregii documentaţii medicale aflate la dispoziţie, incomplete şi pe alocuri ilizibile, putem considera că diagnosticul de 'neoplasm mamar stâng cadran supero-extern stadiu III B', stabilit de dr. Iuliana Dana Pleş, medic primar oncologie-chimioterapie, a fost eronat (...). Intervenţia chirurgicală practicată de dr. Dumitru Octavian Unc a fost corectă din punct de vedere tehnic, dar nu a fost corect în raport cu diagnosticul stabilit şi anume de 'neoplasm mamar stâng cadran supero-extern stadiu IIIB', diagnostic stabilit, e drept, de dr. Iuliana Dana Pleş, dar care trebuia analizat şi confirmat şi de către dr. Dumitru Octavian Unc", se arată în pagina 10 a raportului I.N.M.L.

Cu alte cuvinte, medicul Pleş şi-a asumat un diagnostic greşit. În baza respectivului diagnostic, chirurgul Unc a operat pacienta pe 03.04.2008, după ce femeia a fost nevoită să suporte, fără a fi necesar, şi tratamentul de chimioterapie. "Protocolul terapeutic aplicat - chimioterapie şi intervenţie chirurgicală radicală - nu a fost corect", se precizează în pagina 11 a aceluiaşi raport. Mai mult decât atât, examenele histopatologice şi imunohistochimice efectuate pe tumora extirpată au infirmat malignitatea acesteia, spun medicii legişti. Astfel, aşa-zisa tumoare a Mariei Tuşă era de fapt o leziune necanceroasă, ce nu recidiva şi care se putea vindeca. "Categoric, în cazul în care s-ar fi confirmat diagnosticul de neoplasm mamar IIIB şi după o rezecţie mamară, evoluţia bolii trebuia urmărită periodic şi se impunea continuarea tratamentului cu chimioterapie şi eventual radioterapic. Considerăm că la data prezentă pacienta prezintă un deficit estetic important. În opinia noastră, chirurgul este obligat în toate situaţiile, în cazul tratamentului complex al cancerului de sân, să reia algoritmul de diagnostic, chiar şi în situaţiile în care s-a efectuat şi chimioterapia iniţială. Cel mai probabil, dacă ar fi reluat algoritmul de diagnostic dr. Unc ar fi stabilit un alt diagnostic, situaţie în care mastectomia prin tehnica Madden nu ar mai fi fost efectuată", se arată în pagina 12 a raportului semnat de medicul primar legist Mihnea Costescu şi experţii medico-legali gradul I Adrian Sârbu şi Gabriel Gorun. Raportul de expertiză medico-legală a fost expediat la Constanţa pe 9 aprilie 2013, după exact trei ani de la solicitarea poliţiştilor. Medicii Dana Iuliana Pleş (fostă angajată a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa şi actual director medical al Spitalului privat ISIS) şi Dumitru Octavian Unc (şeful Clinicii de Chirurgie a Spitalului Judeţean), acuzaţi de culpă medicală pentru extirparea sânului sănătos al pacientei Maria Tuşă, sunt la un pas de a fi trimişi în judecată pentru vătămare corporală din culpă.

Raportul medico-legal aşteaptă OK-ul Comisiei de Avizare

Femeia povesteşte cu greu despre coşmarul în care s-a transformat viaţa ei, după ce medicii au convins-o să semneze pentru intervenţia chirurgicală, fără ca ea să ştie că diagnosticul era greşit. "Procurorul de caz a mai solicitat nişte explicaţii, mai există un raport, iar toate documentele sunt în favoarea mea. Documentele au ajuns din nou la Mina Minovici, pentru avizare. Comisia de Avizare a solicitat opinia unui medic oncolog şi a unui chirurg. De la doamna avocat (Mihaela Ispas -n.r.) am înţeles că acest lucru nu era necesar, pentru că expertiza medico-legală a fost făcută. Am documentele semnate de doamna profesor Mariana Aşchie (şeful Secţiei de Anatomie Patologică a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa -n.r.) şi de către medicii Institutului de Oncologie din Bucureşti, iar acum încearcă să se muşamalizeze cazul. O mână spală pe alta şi ambele spală faţa, exact aşa se întâmplă. Cineva încearcă să scape basma curată, să merg să plâng pe la uşile lor, lucru care nu se va întâmpla, pentru că am să merg mai departe, la CEDO, indiferent de răspunsul pe care îl primesc. Dacă la mine, în ţară, nu se poate face nimic, voi merge la CEDO. Atunci nu va mai plăti medicul pentru mine, ci statul român şi nu va mai fi vorba de 100.000 de euro pentru ce mi-au făcut. Îi convine statului român să plătească?", se întreabă fosta pacientă a celor doi medici constănţeni. Maria Tuşă spune că trăieşte cu teama că medicii nu vor păţi nimic, deşi raportul medico-legal atestă faptul că aceştia i-au extirpat un sân sănătos. "Se acoperă undeva sus. Ne-am interesat şi am aflat cine cu cine este în relaţii foarte bune, cine la cine apelează. Probabil că rapoartele vor fi luate în considerare, dar se invocă faptul că pe doamna doctor (Dana Pleş -n.r.) ar fi indus-o în eroare un anumit factor. Nu este adevărat, pentru că mai avea alte posibilităţi să afle dacă este cancer, nu doar printr-o simplă radiografie mamară se stabileşte diagnosticul de neoplasm mamar stadiu III B. Acum încearcă să scape cum poate. Sper să se facă dreptate. Am credinţă în bunul Dumnezeu că mai sunt oameni corecţi pe lumea aceasta. Nu am nimic cu medicii, încă mai susţin că sunt cei mai buni medici din oraş, dar în cazul meu au greşit", a spus femeia. Deşi a fost mutilată pe viaţă, constănţeanca nu vrea să le ia medicilor pâinea de la gură, "dar nici dumnealor nu vor să cadă la o înţelegere, să ne împăcăm". "Nu este nici un fel de problemă. Eu merg până în pânzele albe şi nu am să renunţ. M-au lăsat la 42 de ani fără sân, sunt o dovadă vie. Nu am ţinut un regim strict, nu am urmat un tratament. Să-mi dovedească medicii că mi-au prescris un tratament. Au mers pe blat, bine-mersi, în ideea că eu nu voi afla. Am avut o copilărie chinuită şi speram să am o bătrâneţe liniştită. Sunt femeie, am nevoie de ambii sâni, să-mi pun o rochie pe mine, o bluză. Pe cine să condamn? Ştiţi cât de greu este să stai în casă, ani la rând, fără să ieşi de teamă sau de ruşine? Nu este uşor. Nimeni nu înţelege, decât atunci când poate ajunge în situaţia mea, să rămână fără un sân, deşi în realitate este un om sănătos. O fi o eroare medicală, dar nimănui nu ar conveni o astfel de situaţie. Nu am nimic cu dumnealor, vreau să fie corecţi", a declarat Maria Tuşă, plângând.

Operaţia de reconstrucţie chirurgicală a sânului, împiedicată de proces

Constănţeanca vrea să trăiască o viaţă normală, vrea să-i fie reconstruit chirurgical sânul, însă medicii refuză să o opereze. "Am fost la doctorul Ioan Lascăr, la Bucureşti, am cheltuit bani, să am din nou sân şi nu m-a operat. Medicii nu vor să mă opereze fără hotărâre judecătorească irevocabilă. Aceeaşi situaţie mi s-a întâmplat şi la Bacău. La ce vârstă să mă operez, să-mi văd de viaţa mea? La 70 de ani? Până nu se termină procesul, nu pot fi operată. M-au lăsat doi ani să mă chinui, am făcut o depresie, am urmat un tratament pentru asta, dar tot fără sân am rămas, iar medicii nu recunosc că în cazul meu a fost o eroare medicală. Sper ca Dumnezeu să lumineze mintea celor care judecă acest caz, să fie corecţi", a spus Tuşă.

Bătălia experţilor

În prezent, raportul medico-legal care atestă că în cazul pacientei Maria Tuşă cei doi medici constănţeni au greşit este supus la Comisia de Avizare a INML, singura care va decide dacă va rămâne în formă finală aşa cum este sau îl poate infirma. "Raportul de expertiză trebuie să treacă prin Comisia de Avizare. Nu pot să mă pronunţ, pentru că nu cunosc cazul, dar dacă a fost eroare de diagnostic discutăm despre un prejudiciu care trebuie acoperit, însă asta nu înseamnă şi responsabilitatea juridică sau disciplinară a medicilor. Este greu de spus până când nu vine şi raportul Comisiei de Avizare şi până când nu se analizează cazul. Chiar este un caz la limită. În Ordonanţa nr. 1/2000 spune clar că medicii legişti depind de specialişti din diferite domenii, altfel ar face şi ei operaţii. Legea impune în astfel de situaţii cel puţin un specialist din respectivele domenii să fie cooptat. În cazul de faţă, Comisia de Avizare a solicitat sprijin unui medic oncolog şi a unui medic chirurg", a declarat, pentru "Replica", prof. univ. dr. Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România.

Prejudiciul trebuie acoperit

Care ar fi răspunderea medicilor? "Răspunderea medicului este o răspundere de diligenţă, adică de mijloace. Medicul trebuie să facă dovada, nu este de rezultat. Uneori poţi face o greşeală minoră şi rezultatul să fie grav, dar poţi să faci o greşeală foarte gravă şi să nu se întâmple nimic, pentru că nu depinde numai de medic. Dacă acţiunea medicului a fost în interesul pacientului şi a făcut toate diligenţele pentru a proteja pacientul, aici era mai grav dacă era o tumoră canceroasă şi nu scotea sânul, este grav şi că s-a scos, pentru că este o mutilare, dar culpa nu poate să fie mai mare decât în celălalt caz. Medicului i-a fost frică şi decât să aibă cancer, i-a scos sânul, dar asta nu înseamnă că pacienta nu are un prejudiciu, iar acesta trebuie acoperit. Este un prejudiciu pentru activitate medicală, deja se confirmă că a greşit şi prejudiciul trebuie acoperit. Este la fel de grav ca atunci când avea cancer şi nu a scos sânul. Este o individualizare a pedepsei. Dacă, însă, a fost ultrasuperficial, nu a aşteptat alte rezultate, nu a făcut alte investigaţii, s-a repezit să scoată sânul, atunci este mult mai grav decât dacă făcea toate investigaţiile, primea un răspuns care crea o îndoială şi trebuia să se gândească ce să aleagă în mod corect pentru pacientă. Principial aşa se analizează şi trebuie să vedem ce spune şi Comisia de Avizare", a mai spus prof. univ. Vasile Astărăstoae. În acelaşi timp, ancheta disciplinară a medicilor se poate desfăşura şi fără aspectele din instanţă. "Legea spune că pacienta trebuia să sesizeze Colegiul Medicilor în şase luni din momentul în care s-a produs acest prejudiciu, dacă a depăşit acest termen există numai calea prin instanţă, cu expertiză medico-legală trecută prin Comisia de Avizare. S-ar putea ca medicii să solicite o contraexpertiză şi fiecare parte implicată în acest caz are dreptul să se apere şi deja se trece la bătălia experţilor", a explicat preşedintele Colegiului Medicilor din România. Dacă avizul rămâne în picioare, cei responsabili sunt trimişi în judecată pentru vătămare corporală din culpă. "Răspunsul în acest moment este 'Da!'. Când va fi gata noua Lege a Malpraxisului, medicii vor avea şi calea înţelegerii. Am putea discuta despre un nou caz Ciomu. Nu este de gravitatea acelui caz, dar răspunsul principial este "Da!" Însă, tot în urma anchetei medicii pot să primească doar o amendă, poat să intre sub incidenţa art. 18 indice 1 CP, chiar dacă fapta nu prezintă pericol social, dar asta ţine numai de domeniul juridicului. Anchetatorii sunt cei care evaluează şi dispun sancţiunile legale", a explicat prof. univ. dr. Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România. Cazurile de acest gen sunt rare în România, dar în Statele Unite ale Americii se înregistrează un caz pe săptămână. "În România cazurile de acest gen sunt puţine. În cei 40 de ani de activitate m-am întâlnit doar cu opt cazuri. Însă, experienţa personală nu este statistică", a conchis preşedintele Colegiului Medicilor din România.

Alexandra VASILE