Ne batem joc de istorie! Un loc de rugăciune al coloniştilor germani, care e punct de atracţie în judeţ, VA FI DEMOLAT!

În Germania există o stradă care se numeşte Făclia!

Judeţul Constanţa este încărcat de istorie, fiecare localitate având partea sa care a contribuit la formarea unui întreg. Una dintre piesele acestui fabulos puzzle este localitatea Făclia, din comuna Saligny, care încă îşi poartă povestea în zidurile caselor construite de coloniştii germani, care au populat-o în perioada 1873-1883. Şi, chiar dacă au plecat în 1940 spre Germania, impresionant este faptul că au păstrat legătura cu actualii locuitori. Vin în vizită şi sunt însetaţi să cunoască locurile unde au locuit părinţii, bunicii şi străbunicii lor.

Vin pentru a admira ce au lăsat în urmă: case, şcoală, fântâni, biserică. Aşa au făcut şi anul acesta, iar în Germania chiar există o stradă cu numele localităţii. Din păcate, există zvonuri conform cărora, biserica, plină de sudoarea celor ce au întemeiat localitatea, va fi demolată... De partea cealaltă, autorităţile spun că nu e o biserică, ci o casă în care o cameră a fost transformată în loc de rugăciune. Din păcate, spun autorităţile, clădirea este compromisă.

Satul Făclia din comuna Saligny, judeţul Constanţa, a fost întemeiat de coloniştii germani, la finele anilor 1880. „Germanii au venit din sudul Rusiei, în 1881, satul fiind astfel întemeiat. Au primit pământ, şi-au construit case, şi-au dezvoltat comunitatea. Este o întreagă poveste care a fost trecută în cartea scrisă de Theophil Hopp, un locuitor al satului, care, atunci când a plecat cu familia în Germania, prin 1940, avea 24 de ani.

Acum este decedat, dar am ţinut legătura cât a fost în viaţă. Am rămas impresionat de tot, am dat curs cererilor sale de a veni în vizită şi astfel am descoperit o istorie frumoasă, eu, la rându-mi fiind din Făclia, la fel şi soţia mea”, a declarat, pentru „Replica”, Eugen Stan, care s-a născut şi a crescut în respectiva localitate.

Astfel a reuşit să ia parte la episoade impresionante în care, efectiv, istoria a reînviat. Aşa cum este precizat şi mai sus, unul dintre coloniştii germani care s-a stabilit în Făclia, pe când era un copil, este Theophil Hopp. În 1940, toţi germanii au fost strămutaţi în Germania, sub lozinca Heim ins Reich (Acasă în Reich), lăsând totul intact, tocmai bun de a fi preluat de altcineva. Ceea ce s-a şi întâmplat, casele fiind preluate de români, mulţi fiind deportaţi din Bulgaria. Numai că Theophil a dorit să păstreze legătura cu locul. Şi a făcut acest lucru prin intermediul familiei soţiei lui Eugen Stan, după care, la „cârma” acestei aventuri a trecut chiar Eugen. Theophil a revenit de mai multe ori în judeţul nostru, a scris o carte, redactor fiind de meserie, şi i-a chemat şi pe constănţeni în Germania, care au rămas plăcut surprinşi când au observat că foştii locuitori ai Făcliei domiciliază pe o stradă din Nordhausen care se numeşte Fachria (Făclia– în română). “Aşa cum am spus, Făclia a fost întemeiată de germani. Dar era şi o familie de români. În 1940 au plecat, s-a făcut schimbul de populaţie, au venit oltenii care se aflau în Bulgaria, în fine. Au preluat casele intacte. Cu alimente pe masă, marfă în magazine, cai în curţi. Tot.

Au ajuns în Germania şi şi-au întemeiat într-o localitate, Nordhausen, o stradă care numeşte Făclia. Pe această stradă au primit pământ şi au luat viaţa de la zero. Acolo am fost în anul 1997, pentru prima oară. Am fost pus la loc de cinste pentru că eram primul locuitor al Făcliei care venea pe strada Făclia. A fost extraordinar. Dar şi ei au venit de mai multe ori. La ora actuală, cred că 60 – 70% din case sunt în picioare! Unele sunt renovate, altele chiar în starea în care au fost lăsate în 1940”, ne-a mai relatat Eugen Stan.

Închiriau autocare pentru o zi întreagă să viziteze toate cătunele din Făclia

Şi vizitele au continuat. În 2001 au venit în Făclia şi tot aşa. „Ei ne vizitau des pentru că soţia şi părinţi ei stăteau în casa lui Theophil Hopp, cel care a scris şi cartea. Avea 24 de ani când a plecat, iar fratele său, Helmuth, avea 17 ani. Cu ei, practic, am ţinut legătura. În prezent sunt decedaţi. Când veneau, le rezervam cazare în Mamaia sau Neptun. Dar prima lor grijă era când merg la Făclia. Era o dorinţă nebună a lor.

Îmi spuneau mereu că vor să vorbim mult, să nu se piardă niciodată această legătură. Vizitau şcoala, unde încă există cataloagele de când erau ei elevi. Apoi vizitau biserica, făcută de germani prin 1890. Casele, cele 5 fântâni ale lor, tot. Au venit şi în 2003 ş apoi s-au stins”, a relatat Eugen. Şi, potrivit acestuia, de fiecare dată închiriau autocar pentru o zi întreagă şi stăteau şi analizau fiecare casă. Atmosfera era una plăcută, în sensul că stăteau la masă cu localnicii şi fotografiau tot ce prindeau. Ulterior, după ce Theophil Hopp a decedat, legătura s-a rupt. Însă, nu pentru mult timp!

„Am fost contactat acum vreun un an, doi, pe internet, de către rudele lor, şi mi-au spus că vor să vină în România. Am înlesnit venirea lor în vara acestui an, m-am ocupat de cazare la un hotel din Mamaia, i-am plimbat şi prin Deltă. Dar am rămas impresionat: au venit vreo 3 generaţii din ramura familiei. Au vorbit s-au strâns şi de prin 3 localităţi din Canada, din Germania etc., de pe unde sunt şi ei răspândiţi. Au fost 20 de persoane. A fost senzaţional. Au fotografiat orice bucăţică din Făclia, i-am dus şi la Cernavodă, la cramă. Au spus că vor reveni”, a povestit cu un sentiment de mândrie şi emoţie, Eugen Stan.

Autorităţile vor să dărâme locul de rugăciune! „Nu e biserică! E o casă şi e dezafectată!”

Germanii au plecat din vacanţa din august 2017 cu zâmbetul pe buze, fericiţi că au văzut locurile unde au locuit bunicii şi străbunicii lor. Cu promisiunea că vor reveni mereu. Numai că, din păcate, la mijloc există multe substraturi care umbresc aceste evenimente minunate. Şi anume indolenţa autorităţilor. Spre exemplu, există zvonuri, conform cărora, bisericuţa ridicată de coloniştii germani va fi rasă de pe faţa pământului pentru că, în spatele ei, a fost construită o biserică nouă. Contactat telefonic, primarul din Saligny, Ion Beiu, a precizat că nu ştia despre vizitele germanilor.

Cât despre zvonurile cu demolarea, el a declarat: „Nu era o biserică. E o casă pe care cineva a donat-o şi s-a transformat în loc de rugăciune. Noi am construit alta din lemn. Nu decidem noi dacă va fi demolată, e a Parohiei”. Despre subiect a fost întrebat şi Eugen Tănăsescu, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Tomisului:

„Acea clădire a crăpat, s-a deplasat peretele foarte mult. Astfel, părintele de acolo a vorbit cu cei de la Primărie şi se va face în felul următor: se va construi pe acel loc o sală de mese şi o casă mortuară, iar în zona unde a fost locul de rugăciune, se va construi un altar de vară. Clădirea e foarte veche. Nu dispare nimic din parohie, ci se îmbogăţeşte cu noi obiective. Plus că la demisolul bisericii noi este o cameră mortuară. Din păcate, structura de rezistenţă a casei care fusese transformată în loc pentru rugăciune este afectată, nu se mai poate reabilita”, a spus el. Prin urmare, locul de rugăciune existent va fi dărâmat, dar va fi păstrată memoria lui... spun autorităţile.

Liliana CHIRU