Nici cu TESTUL POLIGRAF NU au putut să-i DEMONSTREZE vinovăția! Iată motivele ACHITĂRII

După 7 ani de la data faptei

Un bărbat trimis în judecată pentru tentativă de omor a fost achitat, pe motiv că la dosar nu au existat probe temeinice care să demonstreze dincolo de orice dubiu rezonabil, astfel cum impun dispozițiile art.396 alin.2 C.p.p. că inculpatul este autorul agresiunii pentru care a fost cercetat și trimis în judecată. Menționăm că în dosar a fost efectuat și testul poligraf.

Este vorba despre o faptă mai veche. Mai exact, Gheorghe Ș. a precizat că, din august 2012, este despărțit în fapt de soția sa, ce are o relație de concubinaj cu numitul Romică F., locuind împreună la domiciliul acestuia, iar acțiunea de divorț a fost introdusă la data de 17.09.2012 de către soție. Astfel, în ziua de 11.11.2012, în jurul orelor 16.00, persoana vătămată, adică Gheorghe, a mers în vizită la vărul său, care e vecin cu Romică, proprietăți ce sunt despărțite de un gard din plasă din sârmă. Dorind să-și satisfacă necesitățile fiziologice, persoana vătămată s-a îndreptat către toaleta din curte, amplasată lângă gardul de hotar, moment în care a văzut-o pe soția sa și pe Romică spălând autoturismul bun comun, în curtea celui din urmă și s-a adresat către ei spunându-le în glumă: „ce fac îndrăgostiții, spală mașina?", după care a intrat în toaletă, potrivit rolii.ro. Tot din plângere rezultă că, în momentul în care reclamantul a ieșit din toaletă, deschizând ușa cu mâna stângă, a fost surprins de către Romică, acesta încercând să-l lovească direct în cap cu un obiect metalic contondent (țeava sau bară), însă s-a apărat, ridicând mâna dreaptă deasupra capului. Persoana vătămată a fost astfel lovită de trei ori în antebrațul drept, cu o intensitate și rapiditate foarte mari, peste gardul de hotar, după care Romică a luat un topor și a venit la gard cu intenția de a o lovi și cu acesta, însă a intervenit o persoană între ei. Din Certificatul Medico-Legal a rezultat că Gheorghe a prezentat leziuni traumatice care au putut fi produse prin lovire cu corp dur și a necesitat 45-50 zile de îngrijiri medicale de la data producerii lor. ”Leziunile de violență de la nivelul cubital au caracterul celor produse prin autoapărare. Leziunile de violență nu i-au pus viața în primejdie.”, se arată în raport.

Inculpatul a prezentat o altă variantă și a făcut TESTUL POLIGRAF

De cealaltă parte, fosta soție a declarat că totul a pornit de la Gheorghe, care, văzând-o în curtea lui Romică, a aruncat cu o cărămidă înspre ea și a început s-o înjure, acuzând-o că are o relație cu el. Apoi a luat o țeavă metalică și a intrat în curtea respectivă. Atunci au intervenit mai multe persoane pentru a-l potoli, moment în care Gheorghe, care se afla sub influența băuturilor alcoolice, a căzut peste gard. Romică ar fi apărut în curte după ce conflictul era stins. Procurorul de caz a încercat să-l audieze pe vărul inculpatului, însă, în 2013, acesta a decedat, iar polițiștii nu l-au audiat pe timpul urmăririi penale. În septembrie 2015 s-a dispus începerea urmăririi penale în cauză cu privire la infracțiunea de tentativă la omor prev.de art. 32 rap.la art. 188 Cod penal. Continuându-se cercetările, din mijloacele de probă atașate la dosarul cauzei, a rezultat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni și prin ordonanța din 22.12.2015 s-a dispus schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de tentativă la omor în infracțiunea de lovire sau alte violențe. Procurorul a apreciat că, din materialul probator de la dosarul cauzei rezultă vinovăția inculpatului. Cu ocazia audierii sale, inculpatul, adică Romică F., a negat în totalitate comiterea faptei, precizând că a apărut la locul faptei după consumarea stării conflictuale dintre cei doi soți, fapt care, în opinia procurorului, este contrazis de materialul probator de la dosarul cauzei. Totodată, la solicitarea inculpatului, acesta a fost testat poligraf, în 2018. ” Deși plângerea persoanei vătămate a fost înregistrată la organele de poliție la data de 23.11.2012, iar aceasta a fost audiată la 21.01.2013, s-a procedat la audierea martorilor abia începând cu 17.09.2013, continuându-se în luna mai 2014. Deși în cuprinsul plângerii penale precum și în declarația din data de 21.01.2013 persoana vătămată a făcut vorbire de martorul V.C,, în plângere susținând chiar faptul că a fost prezent la incident, organele de urmărire penală nu l-au chemat spre audiere iar la data de 12.10.2013 a intervenit decesul martorului. Inculpatul a negat în mod constant săvârșirea faptei, solicitând încă din faza de urmărire penală testarea poligraf, cererea fiindu-i respinsă de procuror prin ordonanța din data de 22.12.2015, fiindu-i admisă însă în faza de judecată”, potrivit rolii.ro. În cuprinsul raportului se menționează răspunsurile inculpatului la întrebările relevante, consemnându-se că, la întrebarea „I-ai văzut pe Ș.G. și Ș.M. în conflict fizic la 11.11.2012?”, inculpatul a răspuns pozitiv, la întrebarea „L-ai lovit în vreun fel pe Ș.G. în data de 11.11.2012?” răspunsul a fost negativ iar la întrebarea „Te-a lovit în vreun fel Ș.G. în data de 11.11.2012?”, răspunsul inculpatului a fost, de asemenea negativ.

Iată cum a ajuns instanța la o decizie de ACHITARE

Rezultatul testului poligraf a fost: răspunsurile inculpatului la aceste întrebări nu au evidențiat modificări specifice comportamentului simulat. Astfel, instanța a apreciat că, deși nu se poate susține că inculpatul este sincer în toate argumentele prezentate, existând un aspect contradictoriu chiar între depozițiile sale (referitoar la țeava pe care persoana vătămată ar fi luat-o din gard, în cursul urmăririi penale declarând că i-a smuls-o din mâna V.C., în instanță declarând că a aruncat-o spre el), precum și între declarația sa din cursul judecății și depozițiile martorei (referitoare la momentul în care aceasta i-ar fi aplicat soțului său lovitiura cu lemnul, martora susținând că l-a lovit în curtea lui V.C., inculpatul făcând însă referire la un moment ulterior) nici nu se poate susține că materialul probator, în ansamblul său, ar fi demonstrat fără îndoială existența faptei și comiterea sa de către inculpat. În plus, nici una dintre părți nu a înțeles să propună probe suplimentare. În concluzie, declarațiile celor două părți sunt contradictorii, singurul martor ocular confirmă apărarea inculpatului, în sensul că leziunile constatate medico-legal sunt produse în altă modalitate decât prin lovirea persoanei vătămate de către inculpat, iar rezultatul testării poligraf este favorabil acestuia din urmă. Depozițiile martorilor indirecți, prin conținutul lor, nu sunt în măsură să înlăture îndoiala serioasă evidențiată de ansamblul materialului probator. În aceste condiții, nu se poate susține că, la dosar, există probe temeinice care să demonstreze dincolo de orice dubiu rezonabil, astfel cum impun dispozițiile art.396 alin.2 C.p.p. că inculpatul este autorul agresiunii pentru care a fost cercetat și trimis în judecată, pentru a se pronunța o soluție de condamnare. Prin urmare, inculpatul a fost achitat.

Liliana CHIRU