"Nu mai vreau un preşedinte care să iasă să dea indicaţii procurorilor, judecătorilor sau Guvernului"

Senatorul Alexandru Mazăre:

Cu senatorul Alexandru Mazăre se poate discuta despre aproape orice. E în campanie electorală de la zero, după cum singur spune, adică se comportă ca şi cum s-ar prezenta pentru prima dată în faţa electoratului. Se fereşte să dea pronosticuri despre scoruri electorale sau numărul de colegii pe care USL le-ar putea câştiga în judeţul Constanţa, iar când nu ştie răspunsul la o întrebare spune "nu ştiu". Alexandru Mazăre candidează pentru încă un mandat de senator în Colegiul 3.

Reporter: Domnule senator, la un concert oferit de USL de dată recentă, fiul domnului Nicolae Nemirschi v-a făcut "favoarea" de a o aduce pe cântăreaţa Alexandra Stan. Urmează ca pe domnul Nemirschi să îl sustineţi în următorul Guvern? Că, se presupune că aveţi în continuare o relaţie bună cu el.

Alexandru Mazăre: Secretul succesului în politică constă în spiritul de echipă, chiar dacă domnul Nemirschi nu mai este în prima linie, a ocupat demnităţi din cele mai înalte - viceprimar al Constanţei şi Ministru al Mediului, el rămâne alături de noi şi este în rezerva de cadre, nu pot să vă spun acum că va fi nominaliza în vreo funcţie - ministru sau secretar de stat, pentru că nu am avut această discuţie şi nici nu ştim dacă aceste funcţii vor fi disponibile. Prioritatea numărul unu este să câştigăm alegerile, să avem un guvern USL şi, apoi, în funcţie de negocieri, vom stabili şi cine va ocupa acele funcţii în acord cu competenţele şi pregătirea fiecăruia.

Rep.: În ultima perioadă, aţi avut mai multe întâlniri cu reprezentanţii comunităţii turco-tătară. Mergeţi la astfel de întâlniri cu ei pentru că sunt mulţi reprezentanţi ai acestei comunităţi pe colegiul dv.s, vă plac baclavalele, sau chiar aveţi de gând să faceţi ceva pentru ei şi ce anume?

A.M.: Mare parte din problemele pe care mi le-au spus sunt similare cu problemele tuturor cetăţenilor români. Discuţia nu poate să ocolească aceleaşi teme pe care le abordezi în orice discuţie cu orice adunare cu oamenii - pensii, salarii, locuri de muncă, etc. Sigur că, suplimentar, ei au şi nişte probleme specifice etniei lor. Au avut şi vor avea în continuare un deputat al comunităţii care se va zbate pentru a îndeplini mare parte din dorinţele lor - chestiuni legate de cultură, în special, de tradiţie, de folclor. Dar contează foarte mult să aibă un sprijin şi în Senatul României şi îmi asum cu mare drag acest rol de a veni alături de ei şi de deputatul lor şi vor avea un suport în Senat pentru tot ceea ce înseamnă iniţiativă pozitivă şi favorabilă acestei comunităţi.

Rep.: Şi baclavalele? Vă plac sau nu vă plac?

A.M.: Cui nu plac? Sunt o delicatesă. Toată lumea întreabă de baclavale cum vine aici în Constanţa. Chiar vorbeam cu preşedintele comunităţii şi vrem să valorificăm potenţialul turistic pe care îl oferă cultura, tradiţiile, folclorul, dar şi bagajul culinar al acestei comunităţi, putem face nişte expoziţii culinare care, vă spun garantat, vor atrage foarte mulţi curioşi, foarte mulţi turişti cu bunătăţile oferite de bucătăria tradiţională a acestei etnii.

Rep.: Dumneavoastră sunteţi creştin ortodox. În perioada aceasta ştiţi ce sărbătoare se apropie? Ţineţi post?

A.M.: Nu, nu ţin post, ştiu că este o mare sărbătoare de post, am uitat exact care sfânt....

Rep.: Aţi încurcat-o....

A.M.: De ce?

Rep.: Păi, dacă nu ştiţi, o să vă ia lumea cu "huo"...

A.M.: Când nu ştiu ceva, spun. În loc să mă ascund, să încerc să găsesc cine ştie ce răspuns care nu e în concordanţă cu adevărul, mai bine recunosc cinstit - nu ştiu. Şi mi s-a mai întâmplat să spun că nu ştiu să dau răspunsul la întrebarea respectivă. Pentru că nimeni nu le ştie pe toate.

Rep.: Aţi votat în Parlament, săptămâna trecută, o rezoluţie prin care preşedintele Băsescu trebuia să susţină la Bruxelles o anumită variantă de buget. Consideraţi că o astfel de atitudine a fost benefică ţării noastre? Nu credeţi că pe viitor vom fi puşi la colţ de europeni?

A.M.: Nu. Dar noi n-am votat o rezoluţie imperativă pentru că nu avem dreptul, conform Constituţiei, noi am votat o recomandare, un punct de vedere al Parlamentului României, în care spuneam că, în cazul în care România va fi discriminată, va primi fonduri mult mai puţine decât trebuie şi decât e normal să primească la acest Consiliu European, Dreptul de veto e un drept pe care îl are orice stat din Uniunea Europeană, e un drept de care premierii altor ţări au anunţat că vor face uz şi dau exemplul Portugaliei, premierul Spaniei, premierul Poloniei, nu înţeleg de ce Traian Băsescu s-a ferit atât de mult de a folosi această ultimă carte, pentru că el acolo nu s-a reprezintat pe el şi interesele lui politice şi cumetriile politice alături de madam Merkel şi olandezul Van Rompuy, ci a reprezentat interesul poporului român.

Rep.: Dar ne permitem noi o astfel de atitudine, adică să mergem la o astfel de întrunire ca de la egal la egal?

A.M.: Sigur că ne permitem! Dacă tot timpul mergem în genunchi şi cu capul plecat, atunci n-o să mai avem nici o şansă de afirmare. Nu trebuie să plecăm de la această mentalitate că noi suntem de rangul trei în Uniunea Europeană, pentru că asta este de fapt mentalitatea cu care ne-a obişnuit Traian Băsescu şi guvernele Boc. Eu amintesc că şi Van Rompuy şi Angela Merkel sunt prietenii lui Băsescu, au avut intervenţii brutale în viaţa politică din România, în vară, când ei l-au salvat, practic, pe Traian Băsescu de la coşul de gunoi al istoriei unde îl trimiseseră 7,4 milioane de români şi probabil că Băsescu a avut anumite datorii de plătit. Nu poţi să discuţi de o solidaritate europeană, despre un spaţiu european, câtă vreme în Germania, în Franţa, în Olanda am drumuri asfaltate până în vârful muntelui la 3000 şi ceva de metri, iar în România sunt sate unde am străzi desfundate, unde nu am apă, nu am canalizare, nu am curent electric. Evident că, în aceste condiţii, noţiuni ca "integrare", ca "spaţiu european comun" sunt simple vorbe goale fără nici un fel de acoperire.

Rep.: De ce credeţi că drumurile sau autostrăzile costă în România mai mult ca în alte state şi de ce credeţi că la noi se mişcă atât de greu construcţia lor?

A.M.: Nu ştiu să vă răspund la această întrebare. E o întrebare pe care mi-am pus-o şi eu personal, ştiu că frământă pe toată lumea. Trebuie să fii de specialitate. N-am luat niciodată parte la licitarea unei autostrăzi, la o astfel de lucrare. Ştiu doar că sunt mai scumpe şi că aveţi dreptate. Spre exemplu, celebra autostradă Bechtel, în 2004 a fost licitată la un preţ cu 800 de milioane de euro, iar după ce s-a scimbat guvernul, în 2005, s-a rediscutat contractul respectiv şi a fost aproape dublu. Este un fapt făcut public, îl găsiţi pe Internet, mai mult de atât nu ştiu să vă zic. Ştiu că au mai fost unele probleme, într-adevăr, legate de exproprieri, pentru că aceste autostrăzi treceau prin terenuri care aparţineau unor persoane fizice şi a durat foarte mult în instanţă până când statul a răscumpărat aceste terenuri, şi mai ştiu că foarte multe şantiere, în România, s-au oprit din cauza unor situri arheologice, că de multe ori noi suntem mai catolici decât Papa. Multe reguli europene noi le respectăm de zece ori mai strict decât le respectă europenii înşişi nu numai în cazul drumurilor, ci şi în multe alte cazuri. Ştiu că sunt multe şantiere blocate până vine avizul de la Ministerul Culturii, ministerul cere o descărcare de sarcină arheologică şi lucrurile încep să treneze. În alte ţări europene lucrurile acestea se rezolvă mult mai simplu.

Rep.: Premierul Ponta a anunţat că urmează să fie schimbată Constituţia, iar din declaraţiile acestuia reiese că, pe viitor, vor fi restricţionate atribuţiile preşedintelui ţării, citez: "acum preşedintele îşi poate pune şi şoferul premier". Ce atribuţii consideraţi dvs. că ar trebui să aibă preşedintele României?

A.M.: Avându-l pe Traian Băsescu preşedinte jucător, adică un preşedinte care a înţeles să nu respecte Constituţia, ne-am dat seama cât de interpretabil este textul Legii Supreme. Sunt multe lucruri care au produs disfuncţionalităţi între instituţii, dar premierul Ponta aici are mare dreptate pentru că văd că se acreditează această idee în spaţiul public - nu contează ce votează românii, contează ce vrea Traian Băsescu, poate să ia USL-ul şi 90 la sută, Traian Băsescu, dacă doreşte, poate să îl pună premier pe Videanu, pe Boc, pe Ungureanu sau chiar şoferul, cum a zis Ponta. Evident că aceasta e o afirmaţie, o atitudine care ţine mai mult de ţări precum Coreea de Nord, Cuba şi aşa mai departe, nu are nici un fel de legătură cu democraţia. În democraţie este simplu, oamenii vin la vot, votează ceva, după ce oamenii au votat, în acord cu dorinţa lor, se formează o majoritate şi un Guvern. Nu poţi să spui oamenii votează peste 50 la sută o alianţă sau un partid politic, dar nu alianţa aia va guvernează, că ştiu eu care e interesul naţional şi pun pe cine vreau eu. În momentul acela am tras cortina, au şi spus liderii noştri că în momentul ăla mergem cu toţii la partidele noastre, închidem, luăm televizorul, mobila de acolo şi plecăm acasă. Că este exact ca pe vremea lu' Ceauşescu. Lucrurile astea trebuie foarte atent trecute în Constituţie şi mi se pare firesc - cine a câştigat alegerile, acel partid va nominaliza premierul pentru că el reprezinţă majoritatea cetăţenilor din ţara respectivă. Sunt însă multe alte puncte în care trebuie amendată Constituţia - rolul Curţii Constituţionale, să terminăm cu nebunia asta de judecători nominalizaţi politic şi pe urmă fac ei legea în ţara asta şi cinci judecători întorc voinţa a 7,4 milioane de cetăţeni. Dacă păstrăm Curtea Constitţională, judecătorii vor fi nominalizaţi din rândul judecătorilor adevăraţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, punem acolo un termen - minimum 18 ani vechime şi experienţă în Magistratură şi pe oamenii ăia nu-i mai contestă nimeni, nu-i mai suspicionează nimeni de implicare politică.

Rep.: Revenind cu atribuţiile preşedintelui, nu mi-aţi spus care ar trebui să fie, după părerea dvs. Din 2014, există viaţă şi după Traian Băsescu, posibil să nu mai fie un preşedinte jucător, la fel de jucător ca Băsescu. Ce faceţi? Îl puneţi acolo doar de marionetă, fără atribuţii?

A.M.: Eu m-am săturat de preşedinţi d-ăştia jucători şi preşedinţi care le fac ei pe toate pentru că 19 ani am trăit sub Ceauşescu care, la fel, era era omul care le ştia pe toate şi le făcea pe toate. 10 ani cu Traian Băsescu cam la fel - el e şi Parlament, şi Guvern, şi Justiţie şi tot. Eu îmi doresc un preşedinte, noi ne dorim un preşedinte... care să fie un factor de echilibru între puterile statului, un mediator, o instituţie la care să se apeleze în ultimă instanţă în Ţara Românească. Ca atribuţii, evident că îşi păstrază rolul de garant al Constituţiei, îşi păstrează rolul de şef al forţelor armate, coordonator-şef al politicii externe a statului, dar trebuie regândit un echilibru între celelalte institţii - guvern, parlament, preşedinte, puterea judecătorească în aşa fel încât ele să se poată controla reciproc, să nu mai avem pericolul ca un om sau o instituţie să le acapareze pe celelelte - aşa ceva nu îmi doresc sub nici o formă pentru mine sau pentru copiii mei.

Rep.: V-a lăsat Traian Băsescu cu sechele....

A.M.: Da, e posibil...Nu îmi mai doresc să văd un preşedinte care să iasă să dea indicaţii procurorilor, judecătorilor sau Guvernului când să taie salarii sau să închidă spitale, sau să dea indicaţii Parlamentului când să voteze sau ce lege să voteze şi cum s-o voteze - aşa ceva nu e normal. În toată Europa eu nu am văzut un şef de stat care să se comporte aşa.

Rep: Dar este bine intenţionat - aşa ne spune în luările de poziţie...

A.M.: Da, el aşa spune, 90% din români gândesc cu totul altfel.

Rep: Călin Popescu Tăriceanu a făcut câteva declaraţii surprinzătoare pentru unii - a afirmat că, la un moment dat, PNL trebuie să se despartă de PSD şi să îşi vadă de propria cale. Dvs când credeţi ca se va întâmpla acest lucru, erau oportune acum astfel de declaraţii din partea lui?

A.M.: Eu îl apreciez foarte mult pe domnul Tăriceanu, mi se pare un om deosebit de echilibrat, de pregătit şi cred că e un om care va juca un rol important în politica din România. Declaraţiile nu sunt surprinzătoare pentru noi, pentru că toţi gândim aşa - evident că un partid de stânga şi unul de dreapta la un momant dat se vor separa - asta este viaţa. Discutăm perspectiva ulterioară anului 2016, mulţi spuneau că această alianţă este gândită pentru două cicluri electorale - deocamdată noi ne-am propus o guvernare de succes - 2012 -2016 -, reaşezăm din temelii societatea românească, o punem pe un făgaş normal, după care, în 2016, stăm şi ne gândim - fie mergem în continuare împreună, fie pleacă fiecare partid pe calea sa, pentru că, până la urmă, noi suntem un partid de stânga din familia socialiştilor europeni şi ne asumăm această identitate, iar dânşii sunt pe partea dreaptă a eşicherului politic şi e normal să încerce să îşi valorifice acest culoar. Aşadar, sunt total de acord cu ceea ce spune domnul Călin Popescu Tăriceanu, ulterior momentului 2016 ne putem separa. Însă tot domnul Tăriceanu a spus că prioritatea noastră în momentul de faţă este câştigarea acestor alegeri şi o guvernare impecabilă 2012-2016.

Rep.: Există posibilitatea ca după alegeri să fie renegociată discuţia privind desemnarea candidatului pentru preşedinţia României, poate cu domnul Tăriceanu, dacă tot este un domn atât de bine pregătit?

A.M.: Nu există posibilitatea rediscutării între partidele componente - PSD-ul dă premierul, iar PNL-ul va da preşedintele. Mai departe, în cadrul PNL, în funcţie de sondaje, dânşii vor hotărî şi noi vom susţine candidatul pe care îl propun. La momentul de faţă, astăzi când discutăm, noi ştim că este Crin Antonescu, e preşedintele partidului, şi omul cel mai bine cotat în sondaje, dar dacă dânşii vor avea o altă opţiune, la momentul respectiv, o să îi susţinem necondiţionat.

Rep.: Ca o opinie personală, cine credeţi că ar fi mai bun într-o astfel de competiţie, pentru preşedinţie, Călin Popescu Tăriceanu sau Crin Antonescu?

A.M.: Mie îmi plac amândoi şi cred că amândoi ar fi o soluţie bună pentru România. În momentul de faţă noi ni-l asumăm pe Crin Antonescu ca şi candidatul USL -ului la alegerile prezidenţiale. Dar, repet, niciodată nu poţi şti ce va fi peste doi ani de zile - care va fi situaţia pe eşicherul politic, care va fi pulsul societăţii. Dânşii vor face propriile analize, propriile discuţii în cadrul PNL şi noi vom lua act şi vom respecta decizia pe care o vor lua.

Rep.: Au fost lansate diverse sondaje. Aveţi încredere că USL se îndreaptă spre un scor de peste 60%? Care este pronosticul dvs.pe ţară?

A.M.: Mă feresc să fac pronosticuri, simt că este un puls foarte bun, simt că e un trend ascendant, dar nu vreau să ma lansez în astfel de prognoze pentru că au mai fost cazuri în care se vorbea despre diferite scoruri care, ulterior, au fost infirmate, fie în bine, fie în rău. Cred că cel mai bun sondaj este cel de pe 9 decembrie.

Rep.: Dar la nivelul judeţului Constanţa, nici aici nu vreţi să îmi spuneţi? Poate v-aţi făcut un calcul câte colegii câştigă USL.

A.M.: Nu, şi aici îmi păstrez aceleaşi rezerve faţă de a avansa un scor. Eu cred că USL-ul va câştiga toate colegiile puse în joc pentru că avem acest potenţial, dar nu îmi cereţi să va dau un scor pentru că nu-l ştiu. Nici nu am făcut sondaj de opinie în colegiul meu pentru că, repet, cred că până la alegeri se mai pot schimba multe lucruri, cred că suntem pe un trend deosebit de favorabil şi trebuie să îl valorificăm. Rezultatul îl vom vedea pe 9 decembrie, aşa cum am spus întotdeauna, tratăm această campanie foarte serios, facem tot ceea ce se poate: acţiuni, spectacole, întâlniri cu oamenii, cu sindicatele, cu patronatele, încercăm să ajungem la cât mai mulţi oameni cu mesajul nostru.

Alexandra ANTON