„Nu ne ascundem, se știe că în cluburi se consumă droguri!”

Interviu cu chestorul Sorin Oprea, directorul Agenției Naționale Antidrog

Sorin Oprea

Canabisul este, la ora actuală, cel mai consumat drog din România. Într-un interviu acordat cotidianului „Replica de Constanța”, chestorul de poliție Sorin Oprea, directorul Agenției Naționale Antidrog, a explicat de ce autoritățile din țara noastră nu vor urma trendul internațional, de legalizare a acestui drog. Totodată, chestorul a admis că, și în această vară, consumul de stupefiante în cluburile de pe litoral rămâne o problemă, dar a arătat și ce măsuri se iau pentru reducerea fenomenului. Printre aceste măsuri, se merită punctat interesul crescut manifestat atât de specialiștii antidrog, cât și de polițiștii de la Rutieră, pentru testarea șoferilor privind consumul de droguri.

Reporter: Contextul internațional arată o tendință de legalizare a canabisului. În România, s-a luat în calcul această legalizare?

Sorin Oprea: Nu se legalizează și, după părerea mea, nu este oportun nici măcar a discuta despre legalizarea canabisului în România, în momentul de față. Pentru că, în toată accepțiunea a ceea ce înseamnă canabis, discutăm despre o substanță ce are efecte psihoactive. Canabisul este un drog și de aici trebuie pornit. În timp, canabisul dă dependență. Iar dependențele, conform studiilor de la nivel internațional, sunt de tip fizic și psihologic.

Cele psihologice sunt clare, iar cele fizice se instalează după o perioadă de timp. Bineînțeles, nu la fel cum este în cazul drogurilor de mare risc, precum heroina, cocaina sau drogurile sintetice, amfetamina, ecstasy etc. Dar și canabisul, ca drog de risc, are traseul lui către instalarea dependenței fizice ulterioare.

Am spus-o de mai multe ori, România nu are nici tradiție, nici cultură, în consumul de droguri. Este o țară care, în momentul de față, la nivelul comunității europene, se situează sub media europeană în ceea ce privește consumul de droguri. În țara noastră, tendința de creștere a consumului de droguri a început să se stabilizeze. Sunt trei studii privind consumul de droguri, în 2007, 2010 și 2013.

Acestea arată creșteri ale consumului de droguri de la 1,7, în 2007, la 4,3 %, în 2010, și 6,6% în 2013. Se observă deja că rata de creștere a început să se stabilizeze, nu mai este în trend ascendent atât de mare. Ultimul studiu în populația generală privind consumul de droguri a fost realizat în 2016, îl vom lansa în luna octombrie și va arăta dimensiunea reală a creșterii, și suntem convinși că va fi sub cele până în prezent.

Mulți tineri nu știu, nici acum, că etnobotanicele nu sunt legale!

Rep: Care sunt preferințele consumatorilor de droguri din țara noastră? Și care mai este trendul în ceea ce privește etnobotanicele?

Sorin Oprea: Pe categorii de droguri consumate în România, canabisul este pe primul loc, urmat de substanțele noi psihoactive, mă refer la etnobotanice. Apoi sunt celelalte tipuri de droguri sintetice, respectiv ecstazy, amfetamine și metamfetamine. Cocaina și heroina sunt stabilizate și au rămas de-a lungul anilor pe o poziție stabilă.

Foarte important este faptul că am reușit stabilizarea consumului de substanțe etnobotanice. Boom-ul de consum a fost în 2010-2012. Etnobotanicele au trei tipuri de utilizare: se injectează, se prizează și se fumează. Cele injectabile au creat probleme foarte serioase, în sensul că au fost mulți consumatori de heroină care au schimbat drogul, au trecut la consumul de etnobotanice. Fiind disponibile pe piață, prin magazinele de vise, într-o formă legală și la un preț redus, cum au fost promovate. În acest context, boom-ul creat de etnobotanice a fost unul impresionant, toate lucrurile au fost bulversate în piața respectivă, așa că și reacțiile autorităților au trebuit să fie rapide.

Chiar dacă s-a acționat mai târziu, faptul că la ora aceasta România este una dintre cele patru țări din Europa care au o legislație ce permite controlul substanțelor psihoactive, este de lăudat. Bineînțeles, este o lege perfectibilă, dar este un aspect benefic faptul că produsele pot fi verificate atunci când există suspiciuni. Dacă, de exemplu, aceste substanțe sunt puse în vânzare într-un magazin de așa zise îngrășăminte chimice și se constată că se vând îngrășăminte pentru cultivarea grâului, la pliculețe de 1 gram, este clar că suspiciunea este creată pentru cei care fac verificarea. Cum poți să vinzi la pliculețe, când ar trebui să vinzi la saci de 50 de kilograme? Și, atunci, fără să mai ai nevoie de alte analize, se pot lua măsurile conform legii.

Un alt aspect important este că, prin stabilizarea consumului de etnobotanice, s-a redus infectarea HIV-SIDA, ce înregistrase creșteri îngrijorătoare. Concret, în rândul consumatorilor de substanțe psihoactive injectabile creșterea infectării HIV a fost de 53%. În momentul acela, noi am reacționat împreună cu ONG-urile de profil, prin niște metode foarte bine gândite, și anume dezvoltarea programelor de substituție cu metadonă și schimbul de seringi. Reacția societății civile a fost de blamare. „Ce faceți, încurajați consumul?”.

Am explicat că serviciu de tipul acesta a fost implementat de țări care au tradiție în această problemă, iar în momentul în care tu ai posibilitatea să controlezi pe cel care se injectează – pentru că el se injectează, fie că tu vrei sau nu vrei! – este un aspect pozitiv. În loc să folosească mai multe persoane o singură seringă, fiecare persoană vine și își ia seringa lui, aducând la schimb seringa folosită. Rezultatul a fost că a scăzut riscul de infectare HIV. Ultimul studiu pe prevalența infectării cu HIV-SIDA a arătat o descreștere de 25%. Acesta chiar este un fapt pozitiv, măsurile au avut efectele pe care le-am dorit.

Rep: O altă măsură, legislativă de această dată, a fost modificarea legislației și introducerea așa numitei „justiții terapeutice”. Ce ne puteți spune despre această măsură?

Sorin Oprea: În momentul în care discuți despre consumul de droguri, toată lumea merge cu gândul la trafic de droguri. Dar problematica este mult mai complexă și altfel se impune să se acționeze în privința consumului de droguri, ținând cont și de faptul că debutul consumului, ca și vârstă, este undeva la 13 – 14 ani. Ce faci cu acel copil, gândindu-te că acest consum este un act voluntar?

„Nu te-a pus nimeni să consumi, de ce trebuie eu să am grijă de tine?”, ar spune unii. Dar acel copil care nu are discernământ, nu știe ce face, nu trebuie abordat într-o altă manieră? Și, din punctul acesta de vedere, a fost modificată legislația și introdusă așa numita „justiție terapeutică”, în care procurorul trimite consumatorul depistat la evaluare, având posibilitatea să propună renunțarea la pedeapsă sau amânarea aplicării ei.

Au trecut aproximativ doi ani de la intrarea acestei prevederi în vigoare. Avem, în această perioadă, aproximativ 4.500 de persoane evaluate, la nivel național, câteva sute care au intrat deja în programe.

Eu cred că acest tip de abordare arată clar, fără să folosesc cuvinte mari, că statul român are o politică penală coerentă în domeniul acesta. Sunt și cazuri de persoane care recidivează, dar nu sunt atât de mulți, să spui că este un fenomen. Este o măsură eficientă. Faptul că se prezintă la centre, sunt evaluați de specialiști, intră într-un circuit bine definit, cu sprijin medical, psihologic și social, toate pentru a asigura reintegrarea lor în societate.

Discuții serioase cu patronii de cluburi de pe litoral

Rep: În timpul sezonului estival, pe litoral se înregistrează creșteri ale consumului de droguri. Cum acționați pe acest segment?

Sorin Oprea: Nu ne ascundem, se știe foarte bine că în special zona de petrecere a timpului liber, în cluburi, este predispusă consumului de droguri. Situația este abordată atât de DIICOT, pe linia lor, cât și de noi, prin programele de prevenire. Centrul de la Constanța și-a făcut treaba foarte serios, am avut întâlniri cu Primăria și Prefectura Constanța, dar și cu reprezentanții cluburilor de pe litoral, iar la întâlnire au fost identificate o serie de probleme.

Am rămas surprinși, cei de la cluburi au fost foarte receptivi și au agreat propunerile noastre. Am vrut să avem întâlniri și cu ei, pentru că trebuie să cunoască faptul că a pune la dispoziție localul pentur consumul de droguri este o infracțiune. Dincolo de toate aspectele legate de cooperare, de programele de prevenire, legea prevede și această infracțiune. Când știi că într-o zonă a clubului tău se consumă și tu închizi ochii este clar că lucrurile se complică. Pornind de aici, a trebuit s-au purtat și alte tipuri de discuții. Atât de prevenire, ei au agreat prezența colegilor noștri în momentele, pentru noi, critice privind consumul de droguri.

Specialiștii noștri au constatat, în urma discuțiilor cu angajații cluburilor, că o parte dintre ei nu știau că și consumul de etnobotanice este incriminat. Așa că am acționat atât pe linie preventivă, cât și de informare privind legislația, dar și privind măsurile ce trebuie luate când sunt surprinse persoane consumând. Mai ales, s-a ținut cont și de evenimentul nefericit de acum câțiva ani, când un tânăr care a consumat droguri, i s-a făcut rău și a fost scos afară din club, murind pe plajă.

Suntem realiști. Suntem convinși că este o problemă pe consumul de droguri în sezonul estival și vrem să găsim măsurile care se adaptează acestei perioade și să informăm asupra consecințelor, de multe ori devastatoare.

Rep: Ce ne puteți spune despre testările din trafic, privind consumul de droguri?

Sorin Oprea: O componentă a programului „Litoral fără droguri” o reprezintă aceste testări în trafic a șoferilor. Se merge împreună cu Poliția Rutieră, abilitată să legitimeze șoferii, iar noi îi testăm privind consumul de droguri. De asemenea, șoferii și pasagerii completează și chestionare privind consumul de droguri, cu întrebări informative. Am avut surpriza să constatăm, și de această dată, că nu se știe faptul că și consumul de substanțe psihoactive, etnobotanice, este incriminat de lege!

Noi am realizat un studiu privind consumul de droguri la volan și până la sfârșitul anului îl vom lansa, pentru a avea o viziune reală asupra acestui aspect. Mai mult, în ultimii doi ani am făcut un efort și am pregătit peste 1.500 de polițiști cu privire la testările privind drogurile.

Mai mult, se impune să precizez că la ora actuală finalizăm studii privind situația consumului de droguri la nivelul fiecărui județ, astfel ca proiectele de prevenire să fie țintite. Vreau să fim foarte corecți în detaliile pe care le promovăm. Avem creștere, de ce să negăm, și așa am hotărât să facem aceste studii locale, ele vor veni în sprijinul autorităților locale. Acesta este nivelul, categoriile de vârstă și în funcție de aceste aspecte, vom lua măsurile ce se impun.

Florentina BOZÎNTAN