NUME și DETALII IMPORTANTE, CENZURATE din comunicatul despre dosarul Codruței Kovesi!

Cum reacționează PÎCCJ după ce a fost publicat comunicatul inițial, necenzurat!

Secţia de investigare a infracţiunilor din justiţie (SIIJ) a trimis vineri, în jurul orei 15, două comunicate către Biroul de informare şi relaţii publice a Parchetului General. Cele două comunicate au fost cenzurate şi comasate şi au devenit publice după mai bine de trei ore, după ce stiripesurse.ro a publicat un articol despre blocajul creat.

Același site de știri prezintă și varianta necenzurată a comunicatului despre Laura Codruța Kovesi, cu precizarea că: "Din comparaţia celor două documente - comunicatul iniţial şi comunicatul ajuns în mass-media - rezultă că jumătate dintre informaţiile pe care SIIJ dorea să le transmită au fost eliminate. Modificarea comunicatului iniţial schimbă pe alocuri sensul informaţiilor comunicate, omiţând detalii şi nume, contrar practicii din ultimii ani a Ministerului Public. Astfel, din comunicatul final lipseşte numele Laurei Codruţa Kovesi, deşi în comunicatul SIIJ era menţionat de patru ori. În nici un comunicat al PÎCCJ sau DNA din ultimii ani nu a fost omis numele persoanei suspecte. Nici în cazul magistraţilor nu s-a procedat în acest fel, dovadă fiind comunicatul DNA din 2016 cu privire la procurorul general Tiberiu Niţu sau, mai recent, comunicatul PÎCCJ cu privire la procurorul DNA Lucian Onea. În comunicatul oficial au fost schimbate inclusiv formulările iniţiale, oferindu-se afirmaţiilor o notă de îndoială, într-o manieră mai degrabă jurnalistică: "ar fi pretins", "ar fi implicat". Cele mai importante lucruri eliminate din comunicatul SIIJ sunt însă detaliile despre persoane implicate (iniţialele lui Ghiţă, ale persoanei extrădate şi ale unor ofiţeri SRI) şi sume de bani. Comunicatul oficial nu precizează nimic despre scrisoarea pe care Kovesi i-a înmânat-o preşedintelui Indoneziei, din partea lui Traian Băsescu. S-au eliminat informaţiile despre demersurile făcute de Kovesi pentru ca membrii delegaţiei care urma să se deplaseze la Jakarta să obţină vize. Din delegaţie făceau parte şi ofiţerii SRI D.M şi L.A.. Potrivit unor informaţii difuzate de B1 TV, iniţialele D.M. i-ar aparţine lui Marian Dumitrescu, actual şef al Corupului de control al directorului SRI, Eduard Hellvig. Au fost eliminate şi informaţile referitoare la plata unor bilete de avion la compania aeriană Turkish, pentru doi ofiţeri de poliţie şi un ofiţer SRI, din fondurile PÎCCJ, în valoare de 16.655,88 lei. Lipsesc de asemenea şi detaliile despre sumele necesare închirierii aeronavei pentru deplasarea la Jakarta, mult mai mari decât cele estimate. Cel de-al doilea comunicat al SIIJ a fost modificat şi inclus ca o notă finală în comunicatul transmis de Biroul de informare şi relaţii publice al PÎCCJ", arată stiripesurse.ro.

Iată comunicatul inițial, necenzurat:

click pe imagini!

După prezentarea acestor informații, transmise pe surse jurnaliștilor, PÎCCJ a reacționat, transmițând următorul comunicat:

"Luând act de anumite afirmații folosite în articole apărute în mass-media, referitor la "cenzurarea” unor comunicate ale Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, Biroul de informare şi relaţii publice, este abilitat să aducă la cunoştinţa opiniei publice următoarele:

În conformitate cu dispozițiile art. 3 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public: "Asigurarea de către autorităţile şi instituţiile publice a accesului la informaţiile de interes public se face din oficiu sau la cerere, prin intermediul compartimentului pentru relaţii publice sau al persoanei desemnate în acest scop.”

Prin urmare, emiterea unor comunicate de presă reprezintă o atribuție a Biroului de informare și relații publice, ce trebuie adusă la îndeplinire cu respectarea tuturor dispozițiilor legale incidente.

Astfel: Art. 62 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 207/2018 și prin O.U.G. nr. 92/2018 prevede:

„Procurorii trebuie să respecte drepturile și libertățile fundamentale, prezumția de nevinovăție, dreptul la un proces echitabil, principiul egalității de arme, independența instanțelor și forța executorie a hotărârilor judecătorești definitive. În comunicarea publică, parchetele trebuie să respecte prezumția de nevinovăție, caracterul nepublic al urmăririi penale și dreptul nediscriminatoriu la informare.”

Art. 12 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 544/2001:

„(1) Se exceptează de la accesul liber al cetățenilor, prevăzut la art. 1 și, respectiv, la art. 11^1, următoarele informații:

....... d) informațiile cu privire la datele personale, potrivit legii;

Față de cele anterior menționate, practica de comunicare a Ministerului Public s-a aliniat noilor exigențe legale privind protecția datelor cu caracter personal, a prezumției de nevinovăție, a caracterului nepublic al urmăririi penale, urmând exemplul altor state europene și având în vedere acte normative aplicabile României:

- Regulamentul general privind protecția datelor – Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE.

- Directiva (UE) 2016/343 a Parlamentului European și a Consiliului privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție. (Directiva garantează faptul că autoritățile publice și deciziile judiciare nu pot să facă niciun fel de referire publică la vinovăția unei persoane înainte ca aceasta să fie dovedită.)

Legislația internă a făcut obiectul unor analize, existând o jurisprudență bine conturată. Astfel în considerentele Deciziei nr. 611/3 octombrie 2017 a Curții Constituționale se arată că: dosarul de urmărire penală, independent de stadiul în care acesta se află, (faza de urmărire penală în desfășurare sau cauză soluționată prin clasare) cade sub incidența dispozițiilor art. 285 alin. 2 din Codul de procedură penală potrivit cărora „Procedura în cursul urmăririi penale este nepublică”. Mai mult, caracterul nepublic al informațiilor conținute într-un dosar de urmărire penală este confirmat și de Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, art. 12 alin. 1 lit. e) și f).

Din interpretarea „per a contrario” a textului legal, rezultă că pot constitui informații de interes public, deci care pot fi accesate în condițiile legii, doar informațiile privind procedura în timpul anchetei penale care nu periclitează rezultatul anchetei, nu dezvăluie surse confidențiale ori nu pun în pericol viața, integritatea corporală, sănătatea unei persoane în urma anchetei efectuate sau în curs de desfășurare, precum și informațiile privind procedurile judiciare a căror publicitate nu aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părțile implicate în proces.

Curtea arată că, legea face vorbire despre caracterul public al unor „informații privind procedura în timpul anchetei penale”, respectiv al unor „informații privind procedurile judiciare”, deci al unor aspecte punctuale (privind de exemplu, evoluția procedurilor într-o cauză penală, stadiul lor, sau eventualele măsuri procedurale dispuse), nicidecum despre caracterul public al dosarului de urmărire penală sau al dosarului aflat pe rolul unei instanțe judecătorești, în integralitatea sa, care rămâne guvernat de regimul juridic al informațiilor nepublice.

Pe cale de consecință, persoanele și autoritățile publice care dețin astfel de informații răspund pentru protejarea acestora, sunt ținute să respecte cadrul legislativ în vigoare care le impune măsuri de protecție a informațiilor aparținând categoriilor menționate.

Aceste argumente sunt reluate și se regăsesc și în motivarea Deciziei nr. 633/12 octombrie 2018 a Curții Constituționale.

Jurisprudența a conturat și faptul că, varianta prescurtării sub forma acronimului nu îndeplinește obiectivul anonimizării efective, deoarece acronimul, fiind susceptibil să conducă indirect la identificarea persoanei, reprezintă informație cu privire la datele personale.

Atragem atenția asupra faptului că furnizarea de informații în alt cadru decât cel legal este de natură a prejudicia înfăptuirea justiției și drepturile persoanelor implicate în orice modalitate într-o procedură penală, precum și de a pune în discuție imparțialitatea cu care se derulează anchetele penale" - se arată în comunicat.