Planul din spatele desființării inspectoratelor școlare. Va reuși ministrul Ionescu să facă reformă sau totul se va reduce la schimbarea ștampilelor?

Sorin Ionescu, ministrul delegat pentru învățământul preuniversitar, vrea să reușească acolo unde reforma educației a rămas, ani la rând, la stadiul de prevedere legislativă: desființarea inspectoratelor școlare județene și înlocuirea acestora cu direcții județene de învățământ. Transformarea ar urma să fie realizată până în toamna anului 2027, iar posturile de inspector să fie ocupate prin concurs. Sună ca începutul unei revoluții administrative, numai că revoluția a mai fost trecută în lege, discutată și amânată. Acum, Sorin Ionescu preia un proiect care așteaptă de 3 ani să fie pus în practică și speră să găsească soluția miraculoasă prin care ceea ce nu s-a realizat până acum să devină, în sfârșit, realitate. Cu alte cuvinte, ministrul are o misiune ambițioasă: să demonstreze că în învățământul românesc până și o reformă veche poate deveni nouă, dacă este anunțată cu suficient entuziasm.

Sorin Ionescu

În sistemul românesc de educație, reformele par să aibă un talent aparte: sunt lansate cu promisiuni, introduse în acte normative, amânate și apoi redescoperite de următorii ocupanți ai fotoliilor ministeriale. Desființarea inspectoratelor școlare județene este unul dintre exemplele acestei tradiții administrative. Măsura figurează deja în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, adoptată în perioada în care Ligia Deca conducea Ministerul Educației. Prin urmare, Sorin Ionescu nu vine cu o invenție legislativă, ci cu ambiția de a transforma în realitate ceva ce statul român a decis deja. Iar dacă va reuși, va putea revendica o performanță deloc neglijabilă: aplicarea unei reforme înainte ca aceasta să mai fie amânată încă o dată. Până atunci, inspectoratele funcționează, documentele există, iar reforma continuă să aștepte momentul în care va coborî din paginile legii în viața de zi cu zi a școlilor.

Reforma începută pe vremea Ligiei Deca, readusă la viață de Sorin Ionescu

Ideea înlocuirii inspectoratelor a apărut în timpul mandatului fostului ministru al Educației, Ligia Deca. Actul normativ prevede reorganizarea structurilor județene și înființarea direcțiilor județene de învățământ preuniversitar, care urmează să preia atribuțiile actualelor inspectorate.

Ligia Deca

Așadar, fundația legislativă a fost turnată de mult, planurile există, iar ceea ce lipsește este inaugurarea propriu-zisă a noii organizări. Sorin Ionescu preia astfel o reformă gata înscrisă în legislație, fără să mai fie nevoie să o inventeze. Îi rămâne însă partea mai puțin spectaculoasă, dar infinit mai importantă: să o pună în aplicare.

Ministerul Educației și Cercetării schimbă regulile. Aceeași poveste cu un nou termen

Nici concursurile pentru ocuparea funcțiilor de inspector școlar nu reprezintă o descoperire administrativă de ultimă oră. Principiul selecției prin concurs este deja cuprins în cadrul legislativ al reorganizării. În teorie, lucrurile sunt cât se poate de clare: candidații participă la concurs, sunt evaluați, iar cei care îndeplinesc condițiile ajung în funcții. În practică, Sorin Ionescu trebuie să demonstreze că această procedură va fi organizată în mod transparent și că noua structură administrativă nu va reproduce pur și simplu vechile mecanisme sub o altă denumire. Ministrul speră să facă ordine într-un sistem în care reforma este adesea mai rapidă pe hârtie decât în realitate. Iar dacă va reuși să organizeze concursurile și să finalizeze reorganizarea până în 2027, va putea sărbători o realizare importantă.

Sorin Ionescu

De altfel, adevărata provocare nu este schimbarea denumirii instituțiilor, ci demonstrarea faptului că noile direcții județene vor funcționa mai eficient decât actualele inspectorate. Pentru că, dacă aceleași atribuții vor fi îndeplinite de structuri similare, cu proceduri la fel de complicate, marea reformă riscă să se reducă la o operațiune administrativă de schimbare a antetelor. Sorin Ionescu are, așadar, ocazia să arate că o direcție județeană de învățământ poate însemna mai mult decât un inspectorat școlar cu nume nou. Până atunci, ministrul poate conta pe un avantaj: proiectul este deja scris în lege, așa că măcar nu trebuie să înceapă reforma de la zero. Ar fi păcat ca, după atâta pregătire, singura schimbare vizibilă să fie cea de pe ștampile.

ISJ Constanța, între schimbările începute de Claudia Portase și reforma pregătită la București

La Constanța, ca în toate celelalte județe, reforma anunțată de Sorin Ionescu ar urma să schimbe actuala structură a Inspectoratului Școlar Județean Constanța, care va trebui să se adapteze noii organizări administrative. Deocamdată, însă, schimbarea este una care se pregătește la nivelul Ministerului Educației, iar provocarea va fi ca reorganizarea să nu afecteze activitatea curentă a instituției și relația acesteia cu unitățile de învățământ din județ.

Inspectoratul Școlar Județean Constanța

Dincolo de organigrame, denumiri și concursuri, important este ca școlile să beneficieze în continuare de sprijin administrativ și de continuitate în desfășurarea activității. Rămâne de văzut ce va aduce concret noua direcție județeană și, mai ales, dacă schimbarea va însemna mai mult decât înlocuirea unei titulaturi pe antetul documentelor.

Claudia Portase

Reorganizarea anunțată de Sorin Ionescu ar urma să găsească Inspectoratul Școlar Județean Constanța într-o perioadă în care instituția a trecut deja prin schimbări la nivelul conducerii. Într-un interviu acordat anterior publicației Replica de Constanța, inspectorul școlar general Claudia Portase a vorbit despre provocările pe care le presupun transformările din sistemul educațional, subliniind importanța adaptării și a continuității activității în școli. Deși declarațiile sale vizau schimbările curriculare și noul an școlar, mesajul este relevant și în contextul reorganizării administrative pregătite la nivel central.

Claudia Portase

De altfel, într-un alt interviu acordat pentru Replica, în martie 2026, Claudia Portase a indicat printre prioritățile sale eficientizarea activității inspectoratului, îmbunătățirea comunicării și transparența administrativă. Sunt obiective care își păstrează relevanța indiferent dacă instituția va funcționa sub actuala denumire sau sub cea de direcție județeană de învățământ. Astfel, în timp ce Sorin Ionescu încearcă să ducă la capăt reorganizarea promisă de ani întregi, la Constanța provocarea va fi păstrarea continuității administrative și a sprijinului acordat școlilor. 

Concurs pentru inspectorii școlari: probă scrisă, interviu și evaluări anuale

Viitorii inspectori școlari vor trebui să treacă printr-un concurs care presupune verificarea cunoștințelor de legislație și management educațional, dar și evaluarea capacității de a gestiona situații concrete din sistemul de învățământ. Regulile sunt prevăzute în metodologia aprobată prin Ordinul nr. 4.265 din 26 iunie 2026, semnat de ministrul Mihai Dimian și publicat în Monitorul Oficial nr. 555 din 7 iulie 2026. Concursul pentru ocuparea funcțiilor din viitoarele direcții județene de învățământ preuniversitar cuprinde două probe, respectiv un test scris și un interviu în fața unei comisii.

O parte din condițiile obligatorii pentru ocuparea postului

Potrivit metodologiei oficiale, proba scrisă constă într-un test-grilă cu 20 de întrebări, dintre care 6 vizează managementul educațional, iar 14 verifică legislația. Interviul urmărește competențele de conducere, comunicare, organizare și administrare a resurselor, precum și cunoștințele de etică și deontologie profesională. Candidații trebuie să demonstreze inclusiv că pot identifica riscuri, gestiona situații de criză și propune soluții pentru probleme concrete din școli. Evaluarea include și un studiu de caz, prin care sunt analizate capacitatea de decizie, aplicarea legislației și eficiența soluțiilor propuse. Probele sunt înregistrate audio-video, iar la desfășurarea concursului pot participa observatori în condițiile stabilite de metodologie.

O parte din condițiile obligatorii pentru ocuparea postului

La interviu ajung numai candidații care obțin minimum nota 7 la testul scris, iar pentru promovarea celei de-a doua probe este necesar un punctaj de cel puțin 7 din 10. Nota finală reprezintă media rezultatelor celor două probe, fiind declarat câștigător candidatul promovat cu cea mai mare medie. Metodologia prevede și evaluarea anuală a inspectorilor școlari, pe o scară de 100 de puncte.

O parte din condițiile obligatorii pentru ocuparea postului

Un rezultat sub 60 de puncte atrage calificativul „nesatisfăcător” și eliberarea din funcție, în timp ce un punctaj între 60 și 69,99 presupune monitorizare și reevaluare în termen de 3–6 luni. Inspectorii declarați admiși sunt numiți pentru un mandat de 4 ani. Prin urmare, nu este suficient ca un candidat să promoveze concursul, ci trebuie să își demonstreze ulterior competențele prin activitatea desfășurată. Cel puțin aceasta este regula stabilită pe hârtie, iar aplicarea ei va reprezenta adevăratul test al reformei.