PNL vrea să modifice Codul Penal

Deputaţii Alina Gorghiu şi George Scutaru au susţinut, ieri, o conferinţă de presă în care au anunţat depunerea unei iniţiative legislative pentru abrogarea articolului 276 din Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal. "Acest gest vine firesc în apărarea drepturilor constituţionale şi democratice de care trebuie să beneficieze orice cetăţean român, dreptul la expresie, la critică, la opinie şi la observaţii, fiind una dintre cele mai importante ale societăţii româneşti de după 1989", a explicat George Scuatru. "PNL a depus iniţiativa legislativă de abrogare a articolului 276 din Legea 286/2009 privind Codul Penal, pentru a elimina orice fel de suspiciune de îngrădire a libertăţii presei şi a oricărui cetăţean din România", a mai precizat Scutaru.

Potrivit Alinei Gorghiu, coordonatorul grupului de lucru care a elaborat iniţiativa liberală, aceasta s-a bucurat de un răspuns pozitiv în cadrul discuţiilor informale avute cu grupurile profesionale din domeniul justiţiei. "Având în vedere că noile Coduri Penale vor intra în vigoare pe 1 februarie 2014, proiectul legislativ depus astăzi va trebui să fie adoptat în Parlamentul României până la acea dată pentru a putea intra în vigoare simultan, la aceeaşi dată cu Codul Penal. Această necesitate rezultă din dispoziţiile Legii 24/2000, articolul 58, legea care reglementează tehnica legislativă care spune că o lege care a fost adoptată şi nu a intrat în vigoare poate fi modificată, dar va trebui să intre în vigoare modificarea la aceeaşi dată la care intră în vigoare şi legea", a explicat Gorghiu.

Potrivit expunerii de motive ce însoţeşte propunerea legislativă depusă astăzi de parlamentarii PNL, "art. 276 din Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal, având titlul marginal "presiuni asupra justiţiei" incriminează fapta unei persoane care pe durata unei proceduri judiciare în curs, face declaraţii publice nereale referitoare la săvârşirea, de către judecător sau de organele de urmărire penală, a unei infracţiuni sau a unei abateri disciplinare grave legate de instrumentarea respectivei cauze, în scopul de a le influenţa sau intimida. Sancţiunea ce se poate aplica este închisoarea de la 3 luni la un an sau amenda. Dată fiind formularea acestui articol, declaraţiile oricărei persoane, cu atât mai mult cele apărute în mass media, ar putea fi interpretate în orice moment ca fiind o presiune la adresa unui judecător sau a unui alt organ de urmărire penală. Acest fapt nu face decât să creeze posibilitatea pronunţării unor soluţii arbitrare care să aducă atingere libertăţii de exprimare. Dispoziţia este de natură să îngrădească libertatea de exprimare, instituind sancţiuni pentru o serie de fapte care fac parte din demersurile jurnalistice uzuale. Rolul mass media este acela de a culege informaţii şi de a realiza cercetări în orice domeniu şi de a transmite ulterior aceste informaţii publicului.

În Rezoluţia nr.1003(1993) privind etica jurnalistului, se stabileşte că presa are o responsabilitate etică faţă de cetăţeni şi societate care trebuie accentuată la momentul actual, când informarea şi comunicarea joacă un rol major în formarea atitudinii personale a cetăţenilor şi dezvoltarea societăţii şi a vieţii democratice. (...) Atâta vreme cât la nivel legislativ este deja reglementată obligaţia jurnaliştilor de a supune dezbaterii publice şi a transmite numai informaşii reale şi întemeiate, sancţiunea pentru încălcarea acesteia putând fi atrasă la momentul actual sub forma răspunderii civile delictuale, apare ca nejustificată şi fără sens apariţia unei incriminări în domeniul penal a aceleiaşi încălcări. Practic, în acest fel s-ar putea sancţiona de două ori aceeaşi faptă, lucru de neconceput potrivit principiului non bis in idem, conform căruia pentru aceeaşi faptă nu se poate aplica decât o singură sancţiune", se arată în documentul semnat de iniţiatori.