Pompierii, la ceas aniversar. Bărbaţi şi femei, în uniformă de salvatori

De Ziua Pompierilor, 13 septembrie, pompierii de la Inspectoratul General de Situaţii de Urgenţe, au fost prezentaţi pe Faleza de la Cazino Constanţa, în faţa autorităţilor şi a cetăţenilor curioşi. Evenimentul a fost deschis cu o slujbă a IPS Teodosie, care le-a adresat eroilor un mesaj încurajator şi a spus că se roagă de fiecare dată pentru cei care se sacrifică să salveze semeni.

Evenimentul a fost urmat de mesaje de la Lazăr Comănescu, Ministrul Afacerilor Externe şi de la Raed Arafat, Subsecretar de Stat în Ministerul Sănătăţii. „Astăzi, 13 septembrie, ca în fiecare an, sărbătorim Ziua Pompierilor din România. Activităţile au început la ora 10, pe Faleza Cazino din Constanţa, cu un ceremonial religios, urmat de învasarea înainte de termen a cadrelor militare, în număr de 10 pompieri, şi anume 7 subofiţeri şi 10 ofiţeri vor fi avansaţi înainte de termen, apoi va urma o defilare a cadrelor militare şi a autospecialelor din dotarea Inspectoratului”, a declarat purtătorul de cuvânt, Anca Chiriţă, înainte de derularea evenimentelor propriu-zise.

Festivitatea a continuat cu un exerciţiu demonstrativ pentru descarcerare, dar şi cu un concurs pentru copii. La eveniment a luat cuvântul şi viceprimarul Costin Răsăuţeanu, care a transmis un mesaj de la mulţi ani din partea întregii echipe de la Primăria Constanţa. Doamnele care lucrează pentru ISU, sunt o raritate, dar nu neapărat o noutate. Ele se află în slujba cetăţenilor de ani buni, chiar dacă sunt puţine la număr. „Am ales o carieră la ISU, căci de mică îmi doream să ajut oameni. Nu am fost niciodată criticată sau marginalizată de colegi. Nu au existat glume sexiste. Sunt mândră de colegii mei!”, a declarat Alina, angajată ISU Dobrogea de peste 5 ani. Ziua pompierilor este marcată la 13 septembrie, începând cu anul 1953, în amintirea actului eroic al pompierilor militari, conduşi de locotenentul Pavel Zăgănescu în lupta din Dealul Spirii, împotriva trupelor otomane, pentru apărarea revoluţiei de la 1848.

În această zi, trupele otomane conduse de generalul Fuad Pașa au intrat în București, în timp ce trupele țariste înaintau spre Capitală dinspre Focșani. Pentru a stăvili intervenția militară străină, populația Bucureștilor a ieșit în calea otomanilor la Cotroceni, încercând să oprească ocuparea Capitalei.

O delegație formată din revoluționari, foști membri ai guvernului provizoriu, a încercat, la rându-i, să trateze ocolirea Capitalei. Fuad Pașa a refuzat orice negocieri, i-a arestat pe revoluționari, înaintând pe trei coloane spre centrul orașului.

În fața garnizoanei Regimentului II din Dealul Spirii, Fuad Pașa a avut noi incidente. Colonelul Radu Golescu a refuzat să evacueze clădirile. În pline parlamentări, spre garnizoană se îndrepta compania de pompieri, condusă de căpitanul Pavel Zăgănescu. Deși turcii s-au obligat să le permită accesul în spațiul Regimentului II, au avut loc altercații între turci și români și pe Dealul Spirii s-a dat o bătălie sângeroasă, rămasă în istorie sub denumirea de ''baia de sânge de la București''. Fuad Pașa și generalul Duhamel au ocupat militar Capitala. În acest fel, era înfrântă revoluția română în Țara Românească.

Claudia CORBU