Portul Constanţa cere falimentul unei firme deţinute de afacerişti celebri
Portul Constanţa cere falimentul unei firme deţinute de afacerişti celebri
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestAfacere în instanţă
Afacere în instanţă
Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța a depus la finalul lunii trecute un dosar la tribunal prin care cere falimentul unei firme care derulează de mai mulți ani afaceri cu carburanți în port. Societatea nu a mai declarat vreo activitate în ultimul timp și are datorii importante. Patronii săi sunt nume celebre în business-ul constănțean.
Reprezentanții Portului Constanța au înregistrat pe 27 aprilie un dosar la Tribunalul Constanța prin care cer falimentul debitoarei Interport Royal SRL. Instanța nu a stabilit încă un prim termen de judecată. Firma datoare la port a fost înființată în 2012 și are ca domeniu de activitate comerțul cu ridicata al combustibililor.
Interport Royal SRL are sediul pe Bulevardul Mamaia nr.296 și are două puncte de lucru în Clădirea Administrativă Rădăcina Mol 1S etaj 4, birourile 412 și 414, respectiv Incinta 1 A, Magazia 2.2, ambele locații aflate în Sectorul Sud al portului. Firma nu a raportat activitate pentru ultimul fiscal, dar are în schimb datorii totale de 1.820.875 lei.
Nume cunoscute în business-ul constănțean
Interport Royal SRL are trei asociați cu nume extrem de interesante. George Sponte deține 50% din părțile sociale ale firmei, în timp de Stere Caracotă și Valentin Pocora controlează câte 25%. George Sponte este unul din fiii lui Stere Sponte, fost consilier local PDL Năvodari și șef al Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară (OCPI) Constanța.
La rândul său, Stere Caracota este unul din patronii celebrului restaurant Zorile, din centrul Constanței, afacerist cu notorietate la malul mării. În fine, Valentin Pocora este cel arestat în 2010 pentru că ar fi deținut, în complicitate Gheorghe Enache, alt afacerist celebru, din Mihail Kogălniceanu, o fabrică ilegală de țigări în localitatea Târgușor.
Rocsana CRISTEA
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News