Premieră în Constanţa: milionarul Lazia apelează la o inginerie juridică pentru a salva Argos de faliment

Artificiu perfect legal, folosit foarte rar în România

Lucian Lazia

Argos SA, cunoscuta firmă de construcţii din Cernavodă, ar putea scăpa de falimentul pe care i-l cer deja câteva zeci de firme ţepuite după ce a depus în instanţă o acţiune foarte rar întâlnită în România. Argos a depus pe 06.07.2016 o cerere de concordat preventiv, iar Tribunalul Costanţa i-a aprobat solicitarea chiar ieri, 11.07.2016. Este pentru prima dată când instanţele de la malul mării judecă şi aprobă o astfel de cerere. Procedura este una extrem de rară şi în restul ţării, deşi legea care o permite este în vigoare de câţiva ani de zile. Practic, firma milionarului Lucian Lazia a scăpat de faliment şi urmează să îşi rezolve pe cale amiabilă problemele cu creditorii care îi cereau insolvenţa în instanţă.

Tribunalul Constanţa a emis ieri o soluţie în cauza Argos SA, în şedinţă secretă: „Admite cererea de deschidere a procedurii de concordat preventiv formulată de societatea debitoare ARGOS SA. Dispune deschiderea procedurii concordatului preventiv faţă de debitoarea SC ARGOS SA, cu sediul în Cernavodă, str. Canalului nr.11, Jud. Constanţa, înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului Constanţa sub nr. J13/1562/1991. În temeiul art.23 alin.2 din Legea 85/2014, numeşte în calitate de administrator concordatar provizoriu pe TOMIS IPURL, cu sediul în Constanţa, B-dul Tomis nr.146, Bl.TD3A, Sc. A, Ap.6. În temeiul art.23 dispune ca administratorul concordatar provizoriu să elaboreze, în termen de 30 de zile, împreună cu societatea debitoare, lista creditorilor şi oferta de concordat preventiv, să depună oferta de concordat preventiv la dosar şi să o notifice creditorilor. Respinge ca prematură cererea de suspendare provizorie a urmăririlor silite începute împotriva debitoarei”. Soluţia, în premieră pentru Tribunalul Constanţa, înseamnă un balon de oxigen pentru firma aflată într-un pericol aproape iminent de intrare în insolvenţă, cu zeci de dosare deschise în aceste sens împotriva sa de către creditori din toată ţara. Argos SA este celebră pentru faptul că nu-şi plăteşte angajaţii cu anii şi este datoare la zeci de firme, din Constanţa şi tot restul ţării, cu zeci de milioane de euro. Mai multe firme controlate de Lazia au intrat deja în insolvenţă, iar Argos avea anul trecut numai către ANAF datorii de 9 milioane lei, dar Fiscul a decis să-i acorde înlesniri la plată. Situaţia Argos SA este oarecum greu de înţeles, ţinând cont de faptul că firma lui Lazia primeşte cu regularitate contracte uriaşe de la companii de stat, de la Portul Constanţa, la Canalele Navigabile şi până la Apele Române. În 2015, Argos SA a declarat o cifră de afaceri de 16.595.154 lei şi un profit net de 9.448 lei, cu 137 de angajaţi, dar şi datorii totale de 34.284.549 lei.

Ce înseamnă concordatul preventiv

Potrivit specialiștilor de la Ascent Group, concordatul reprezintă o înțelegere, un acord de voință al părților care presupune încheierea unui contract între debitor și creditorii care dețin cel puțin două treimi din valoarea creanțelor acceptate și necontestate, contract în baza căruia debitorul propune un plan de redresare a întreprinderii sale și de acoperire a creanțelor creditorilor împotriva sa, iar creditorii acceptă să sprijine eforturile debitorului de depășire a dificultăților în care se află afacerea acestuia. Pentru ca aceasă prevedere să aibă succes, este obligatoriu ca atât creditorii, cât și salariații să sprijine aceste demersuri, pentru a se putea preîntâmpina intervenirea stării de insolvență și odată cu aceasta, imposibilitatea de plată. Principalul efect al acestei proceduri îl reprezintă posibilitatea acordată debitorului de a-și conserva lichiditățile bănești, acestea urmând a fi folosite pentru continuarea activității, generându-se astfel veniturile necesare acoperirii creanțelor acceptate prin concordat. De asemenea, pe perioada aplicării concordatului preventiv, va fi stopată curgerea debitelor accesorii – penalități, dobânzi și interdicția de deschidere a procedurii de insolvență. Această înțelegere amiabilă între debitorul aflat în dificultate financiară momentană și creditor oferă primului posibilitatea executării obligațiilor la noi termene scadente, pe o perioadă mai lungă de timp. Debitorul nu va putea recurge la această procedură, atunci când: împotriva sa a fost pronunțată o hotărâre irevocabilă de condamnare pentru infracțiuni economice; împotriva sa a fost deschisă procedura insolvenței cu 5 ani anteriori ofertei de concordat; debitorul și/sau acționarii/asociații sau administratorii au fost condamnați definitiv pentru bancrută frauduloasă, gestiune frauduloasă, abuz de încredere, delapidare, înșelăciune, mărturie mincinoasă ori infracțiuni de fals, în ultimii 5 ani anteriori deschiderii procedurii prevăzute de lege; membrilor organelor de conducere și/sau supraveghere ale debitorilor li s-a atras răspunderea în condițiile Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, cu modificările și completările ulterioare, pentru aducerea în stare de insolvență; debitorul are înscrise fapte în cazierul penal.

Avantaje gârlă pentru datornic

Avantajele concordatului preventiv sunt evidente: nu presupune insolvența; apare numai la cererea debitorului; procedurile, în marea lor parte, sunt confidențiale; afacerea are continuitate; comerciantul este ajutat de un practician în insolvență, cel care mediază încheierea concordatului și controlează executarea sa de către debitor; rolul judecătorului-sindic este minim; contractele în curs nu se termină și nici nu se suspendă, ci sunt continuate. Oferta de concordat preventiv va cuprinde și proiectul de concordat preventiv, la care se vor anexa declarația debitorului privind starea de dificultate financiară în care se află, precum și lista creditorilor cunoscuți inclusiv cei ale căror creanțe sunt contestate integral sau parțial. Proiectul de concordat va prezenta, în detaliu, situația analitică a activului și pasivului debitorului, cauzele stării de dificultate financiară și măsurile luate în acest sens, precum și proiecția evoluției financiar-contabile pe următorii 2 ani. Proiectul de concordat trebuie de asemenea să cuprindă un plan de redresare, reorganizare a activității, prin măsuri ca: restructurarea conducerii debitorului, modificarea structurii funcționale, reducerea personanului, dar și modalitățile prin care debitorul înțelege să depășească starea de dificultate financiară, precum: majorarea capitalului social, împrumut bancar sau de altă natură (inclusiv împrumuturi ale asociaților/acționarilor), vânzarea de active, înființarea/desființarea unor puncte de lucru sau sucursale, etc.

Rocsana CRISTEA