Președinție: Declarația politică a Parlamentului - un semnal îngrijorător

Declarația politică adoptată miercuri de Parlament reprezintă un semnal îngrijorător cu privire la perspectiva pe care Legislativul o are asupra modului în care relaționează cu autoritățile și instituțiile statului, precum și cu societatea civilă, precizează Administrația Prezidențială, într-un comunicat citat de AGERPRES.

"Declarația politică adoptată astăzi de Parlamentul României — a cărei analiză detaliată din punct de vedere juridic pune sub semnul întrebării rigoarea conceptelor și argumentelor—, deși clamează rolul Parlamentului în arhitectura instituțională a statului român, în fapt se constituie într-un semnal îngrijorător cu privire la perspectiva pe care Parlamentul o are asupra modului în care el relaționează cu celelalte autorități și instituții ale statului, precum și cu societatea civilă", se arată în comunicat.

Potrivit sursei citate, Declarația politică a Parlamentului afectează principiul cooperării loiale între instituțiile statului, fundamentat în jurisprudența instanței de contencios constituțional, în contextul în care s-a folosit ca "pretext un act normativ al Guvernului adoptat în absența oricărei delegări legislative din partea Parlamentului și puternic contestat de societatea civilă" și s-a invocat o decizie a Curții Constituționale a cărei motivare nu este cunoscută încă.

"Adecvarea Parlamentului la realitatea societății românești contemporane implică mai mult decât simpla afirmare a faptului că 'autoritatea sa legislativă este unică și indivizibilă', că el 'beneficiază de un drept exclusiv de a trage Guvernul la răspundere', că este 'singurul reprezentant constituțional al întregii societăți' sau că 'opinia structurată și legală a societății românești este exprimată în mod legitim și cu exclusivitate numai de Parlament' ori că 'Parlamentul asigură legătura constituțională între președinte și societate'. Deteriorarea imaginii publice a Parlamentului și scăderea încrederii cetățenilor în autoritatea care astăzi își reafirmă 'supremația politică față de toate celelalte instituții publice' nu își va găsi soluția prin transferul de responsabilitate asupra președintelui României, CSM sau asupra altor 'agenții ale statului de ordin judiciar sau ținând de sfera siguranței naționale' ori, în ultimă instanță, asupra cetățenilor care îndrăznesc să se exprime liber împotriva unor acțiuni care pun în pericol statul de drept și valori ale democrației. Impresia Parlamentului că ar fi o instituție 'redusă la condiția de spectator al unor decizii politice' ar putea fi schimbată prin asumarea unor dezbateri autentice și transparente, printr-un act de legiferare responsabil și previzibil în interesul general al societății, printr-un control eficient asupra Executivului în ansamblul său, și nu limitat doar la întrebări și interpelări adresate membrilor Guvernului", se precizează în comunicat.

Administrația Prezidențială arată că pozițiile exprimate de președintele României sunt departe de a fi 'păreri', cu atât mai puțin 'particulare sau parțiale', și se concretizează în acțiuni și acte menite să realizeze rolul reprezentativ al șefului statului.

"Constituția României stabilește că președintele României este ales direct de cetățeni. El are legitimitate și reprezentativitate egale cu ale Parlamentului și, ca atare, președintele României nu devine, 'prin efectul Constituției, exterior societății', ci, dimpotrivă, atunci când se manifestă, președintele României exprimă interese ale societății. Așa cum a constatat și Curtea Constituțională, o elocventă ilustrare a faptului că președintele României este obligat să aibă un rol activ și că prezența sa în viața politică nu se poate rezuma la un exercițiu simbolic sau protocolar rezultă din dispozițiile articolului 80 din Constituție, care consacră rolul șefului statului de a veghea la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice, exercitând funcția de mediere între puterile statului și între stat și societate", se menționează în comunicat.

Administrația Prezidențială apreciază că Declarația adoptată de Legislativ poate fi considerată o formă de presiune.

"Legea fundamentală a consacrat un principiu esențial pentru conduita tuturor autorităților și a tuturor cetățenilor, anume acela că 'nimeni nu este mai presus de lege'. Aceasta înseamnă că, pe de o parte, autoritățile publice, inclusiv cele reprezentative la nivel național — Parlamentul și președintele României — sunt ținute să respecte cadrul constituțional existent. Pe de altă parte, aceasta înseamnă că nicio autoritate publică nu poate limita prerogativele celorlalte. În măsura în care 'judecățile președintelui României, ale CSM și ale reprezentanților Ministerului Public' sunt calificate drept 'neconstituționale și inacceptabile', Declarația politică adoptată astăzi de Parlament poate fi considerată o formă de presiune. Astfel, sesizarea Curții Constituționale de către președintele României sau de Consiliul Superior al Magistraturii ar deveni discutabilă, iar anchetarea și judecarea faptelor de corupție s-ar transforma în acțiuni contestabile. Însăși Curtea Constituțională ar trebui să reflecteze serios ori de câte ori ar avea de soluționat o cauză în care implicat ar fi și Parlamentul, de vreme ce acesta evaluează constituționalitatea acțiunilor și deciziilor altor autorități publice", precizează sursa citată.

Potrivit comunicatului, președintele Klaus Iohannis a luat act de Declarația politică adoptată de Parlament și va continua să-și exercite atribuțiile constituționale.

"Constituția României a construit un sistem în cadrul căruia autonomia instituțională este echilibrată prin colaborarea reciprocă și cooperarea loială a instituțiilor fundamentale ale statului. Luând act de Declarația politică adoptată de Parlament, președintele României va continua să își exercite toate atribuțiile constituționale în beneficiul poporului român, unic titular al suveranității naționale", se mai arată în comunicat.

Senatorii și deputații au adoptat miercuri, în ședința comună a celor două Camere, o Declarație care subliniază că Legislativul se angajează cu fermitate să servească exclusiv națiunea pe care o reprezintă, opinia structurată și legală a societății românești fiind exprimată în mod legitim și cu exclusivitate de Parlament. Proiectul de Declarație a fost propus de președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu.