Proiect de lege: părinţii pot fi acuzaţi de rele tratamente aplicate copiilor dacă nu îi vaccinează. Ce părere au mămicile
Proiect de lege: părinţii pot fi acuzaţi de rele tratamente aplicate copiilor dacă nu îi vaccinează. Ce părere au mămicile
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestDiscuția despre vaccinarea copiilor a fost în centrul opiniei publice de câțiva ani. Mai precis, sunt multe voci pro și contra, de ordin religios, umanist sau pur și simplu poate fi vorba și de nepăsare. Mulți aleg să nu își vaccineze copiii din frică să nu facă alte boli, alții nu se interesează. Politicienii lucrează acum la un proiect de lege prin care să „pedepsească” părinții care refuză să își vaccineze copiii.
Practic, o comisie specializată va putea reclama următoarele: „constatarea infracţiunii de rele tratamente aplicate minorului de către părinţi sau reprezentanţi legali în cazul minorului care împlineşte vârsta de 3 ani şi nu a primit vaccinurile obligatorii corespunzătoare vârstei”. Mămicile sunt consternate și cred că legea este abuzivă. „Așa ceva doar la noi. Este decizia mea dacă copilului meu i se poate sau nu administra o substanță în corp. În ce lume trăim?”, a spus Teodora M.
„Consider că România regresează. Este o responsabilitate pe care doar părinții o pot avea cu privire la alegerea de a vaccina sau nu copilul. Eu nu vreau să îi fac decât cele de bază, la naștere. Sunt însărcinată în 7 luni cu o fetiță pe care o doresc sănătoasă și voinică, fără chimicale băgate în ea. Desigur, doresc să o feresc de boli, dar nu așa… injectând-o tot timpul”, a punctat Ana-Maria A. „Cele care nu vor să vaccineze copilul nu le duc capul, clar! Doamne ferește să se îmbolnăvească copilul. Așa cum a fost acum recent epidemia de rujeolă din LIPSA vaccinării. Bine că vor bani de coafor, nu de vaccin”, a spus Oana R.
Ce spune proiectul de lege
Conform legii, vaccinarea copilului constituie responsibilitatea părintelui, iar pentru vaccinările obligatorii furnizorul de servicii medicale are obligaţia de a-i informa pe părinţi despre calendarul naţional de vaccinare, consimţământul acestora pentru vaccinare fiind prezumat, cu excepţia situaţiei în care părinţii sau, după caz, reprezentantul legal refuză, în scris, vaccinarea.
Excepţie fac copiii care au contraindicaţie definitivă la un anumit vaccin sau la toate vaccinurile, pe baza prezentării de către părinţii a unei adeverinţe care să ateste contraindicaţia definitivă, emisă de Comisia Judeţeană de Vaccinare a judeţului de domiciliu al copilului, cu avizul Grupului Tehnic de Coordonare a Activităţilor de Vaccinare (GTVAV). Proiectul prevede, de asemenea, că în cazul în care părinţii refuză vaccinarea copilului pot fi sesizate instituţiile abilitate "privind constatarea infracţiunii de rele tratamente aplicate minorului de către părinţi sau reprezentanţi legali în cazul minorului care împlineşte vârsta de 3 ani şi nu a primit vaccinurile obligatorii corespunzătoare vârstei".
Sesizarea poate fi făcută de către comisiile judeţene de vaccinare sau de către comisia municipiului Bucureşti, care vor avea ca atribuţii să supravegheze activitatea de vaccinare prin analizarea şi soluţionarea cazurilor de nevaccinare, să asigure sprijin pentru furnizorii de servicii medicale de vaccinare în activitatea de vaccinare, să contribuie la informarea populaţiei privind informaţiile de interes public legate de activitatea de vaccinare la nivel judeţean şi măsuri de prevenire prin vaccinare a răspândirii unor boli astfel prevenibile.
De asemenea, aceste comisii au obligaţia să analizeze cauzele de nevaccinare şi să facă recomandări către furnizorii de servicii de vaccinare. Aceste comisii mai au şi responsabilitatea de a "sesiza asistentul medical comunitar şi/sau mediatorul sanitar, serviciul public de asistenţă socială şi direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului pentru a identifica piedicile întâmpinate în calea vaccinării şi a oferi consiliere în cazul minorului care împlineşte vârsta de 3 ani şi nu a început sau a întrerupt schema privind vaccinurile obligatorii precum şi în cazul copilului înscris într-o colectivitate de învăţământ care nu a încheiat schema de recuperare propusă în termen de un an".
Totodată, aceste comisii au obligaţia de a sesiza serviciul public de asistenţă socială şi direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului "privind neglijarea medicală şi încălcarea drepturilor copilului de către părinţi sau reprezentanţi legali în cazul minorului care împlineşte vârsta de 18 luni şi nu a început sau a întrerupt schema privind vaccinurile obligatorii" şi de a sesiza instituţiile abilitate privind "constatarea infracţiunii de rele tratamente aplicate minorului de către părinţi sau reprezentanţi legali în cazul minorului care împlineşte vârsta de 3 ani şi nu a primit vaccinurile obligatorii corespunzătoare vârstei". Comisiile vor fi înfiinţate în cadrul Direcţiilor de Sănătate Publică judeţene şi a municipiului Bucureşti.
Ce vaccinări se fac în România
În România se stabilesc următoarele categorii de vaccinări: de rutină, obligatorii, conform calendarului naţional de vaccinare, pentru situaţii speciale - situaţiile epidemiologice care implică vaccinarea ca măsură de intervenţie în vederea limitării bolilor ce pot fi prevenite prin vaccinare, pentru grupe de populaţie cu risc (cu afecţiuni cronice şi la care apariţia bolilor infecţioase, care pot fi prevenite prin vaccinare, ar putea duce la decompensarea acestora şi ar pune în pericol viaţa).
De asemenea, este stabilită prin lege vaccinarea persoanelor care, prin natura profesiei, sunt expuse suplimentar unor surse de infecţie, vaccinarea persoanelor din categorii de vârstă cu risc crescut de apariţie a anumitor boli infecţioase. Totodată, persoanele eligibile pentru vaccinare care au vârsta de peste 18 ani sunt obligate să recupereze vaccinurile restante, după o schemă realizată de către medicul de familie sau comisia judeţeană de vaccinare sau a municipiului Bucureşti.
Claudia CORBU
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News