Purpura trombocitopenică autoimună: ce este, simptome și tratament

Purpura trombocitopenică autoimună este o boală a sângelui care duce la un nivel anormal de scăzut de trombocite în sânge. Persoanele cu această boală sângerează și se învinețesc ușor, scrie doc.ro.

Purpura trombocitopenică autoimună este o afecțiune a sângelui caracterizată printr-o scădere a numărului de trombocite, acele celule care ajută la oprirea sângerării. O scădere a numărului de trombocite poate provoca vânătăi, sângerarea gingiilor și sângerări interne. Purpura se referă la colorarea pielii, care arată ca în cazul unei vânătăi. Afecțiunea poate apărea atât la adulți, cât și la copii.

Purpura trombocitopenică autoimună poate fi acută sau cronică

Purpura trombocitopenică acută este cea mai frecventă formă a bolii și afectează de obicei copiii cu vârste cuprinse între 2 și 6 ani. Simptomele pot veni după o infecție virală, precum varicela și dispar în mai puțin de 6 luni. De multe ori, tratamentul nu este necesar.

Purpura trombocitopenică cronică se poate dezvolta la orice vârstă, iar simptomele pot dura cel puțin 6 luni, câțiva ani sau toată viața. Femeile au un risc mai mare decât bărbații. Boala necesită îngrijire și consult hematologic constant.

Purpura trombocitopenică autoimună: din ce cauze apare

La persoanele cu această afecțiune, sistemul imunitar este stimulat să atace propriile trombocite. Într-un număr mic de cazuri, un tip de globule albe numite celule T atacă direct trombocitele. Această eroare a sistemului imunitar poate fi rezultatul uneia dintre următoarele situații:

Anumite medicamente provoacă o alergie care interacționează negativ cu trombocitele.

Infecțiile, inclusiv virusurile care provoacă varicela, hepatita C și SIDA, pot duce la apariția unor anticorpi care reacționează negativ cu trombocitele.

Și sarcina poate fi un factor declanșator pentru purpura trombocitopenică idiopatică

Tulburările imunitare, cum ar fi artrita reumatoidă și lupusul

Limfomele de grad scăzut și leucemiile pot produce anticorpi anormali împotriva proteinelor trombocitare.

Uneori, cauza purpurei trombocitopenice autoimune nu este cunoscută.

Care sunt simptomele purpurei trombocitopenice

Numărul normal de trombocite este cuprins între 150.000 și 450.000. În cazul acestei boli, numărul de trombocite este mai mic de 100.000. Până la apariția sângerărilor semnificative, este posibil ca persoana să ajungă la un număr de trombocite sub 10.000. Cu cât numărul de trombocite este mai mic, cu atât este mai mare riscul de sângerare.

Simptomele pot include:

Culoarea purpurie a pielii după ce sângele s-a „scurs” sub ea. Persoanele afectate de boală vor observa că le apar vânătăi mari deși nu știu să se fi lovit.

Mici puncte roșii sub piele, care sunt rezultatul sângerărilor.

Epistaxis (sângerări nazale)

Sângerare în cavitatea bucală și/sau în jurul gingiilor

Ciclu menstrual abundent

Sânge în vărsături, urină sau scaun

Sângerare la nivel cranian, care poate pune viața în pericol.

Cum se diagnostichează purpura trombocitopenică autoimună

Pe lângă solicitarea istoricului medical complet al pacientului și un examen fizic, medicul va recomanda diverse analize de sânge și, uneori, de urină și va adresa întrebări pacientului despre toate medicamentele pe care le ia în perioada respectivă.

Cum se tratează purpura trombocitopenică

Tratamentul specific pentru purpura trombocitopenică idiopatică va fi stabilit de medic în funcție de vârsta pacientului, de starea generală de sănătate și de istoricul medical, de gravitatea bolii și de toleranța pentru medicamente, proceduri sau terapii specifice.

Când tratamentul este necesar, cele mai frecvente două forme de terapie imediată sunt steroizii și gamaglobulina intravenoasă.

Steroizii ajută la prevenirea sângerării prin reducerea vitezei de distrugere a trombocitelor și, dacă sunt eficienți, vor duce la o creștere a numărului de trombocite în 2-3 săptămâni. Efectele secundare pot include iritabilitate, iritarea stomacului, creșterea în greutate, tensiune arterială ridicată și acnee. Gamaglobulina intravenoasă încetinește distrugerea trombocitelor și funcționează mai repede decât steroizii (în termen de 24 până la 48 de ore).

Alte tratamente pentru purpura trombocitopenică idiopatică pot include: schimbări de medicație, dacă anumite medicamente sunt cauza bolii, tratamentul infecției, dacă o infecție este cauza, transfuzia de trombocite, la persoanele cu sângerare severă, îndepărtarea splinei, administrarea de rituximab, un medicament care încetinește producția de anticorpi antiplachetari, sau administrarea de romiplostim și eltrombopag, dacă alte tipuri de tratament nu au funcționat. Acestea din urmă stimulează măduva osoasă pentru a produce mai multe trombocite.

De asemenea, medicul poate recomanda modificarea stilului de viață, cum ar fi purtarea unui echipament de protecție și evitarea anumitor activități.