RECURSUL COMPENSATORIU: 'Cu ce ne ajută dacă recidivează acum sau peste 6 luni?'

SURSE JUDICIARE din Constanţa, despre TĂRĂBOIUL iscat pe seama deţinuţilor eliberaţi mai devreme

sursa foto The Telegraph

Recursul compensatoriu a devenit subiect de foc! De când a intrat în vigoare, fiecare recidivă a unui fost deținut a fost pusă pe seama respectivei legi. Cetățenii au început să se convingă din ce în ce mai mult că aceasta este reala problemă, iar în cursul zilei de miercuri, 16 ianuarie, președintele României, Klaus Iohannis, a ieșit și a declarat public faptul că Guvernul trebuie să ia măsuri urgente. Însă, potrivit unor surse judiciare de la malul mării, nu recursul compensatoriu ar fi problema, pentru că nu ne ajută cu nimic dacă infractorul recidivează acum sau peste 6 luni. Însă, există și opinii diferite, de genul că privarea de libertate are rolul de a izola un infractor de societate.

Totul a pornit de la condițiile improprii din penitenciare, la CEDO existând mai multe condamnări din cauza aceasta. Astfel, reprezentanții statului au decis ca deținuții să fie despăgubiți și așa a apărut recursul compensatoriu, care se referă la un bonus de 6 zile la fiecare 30 executate. De când a intrat în vigoare legea, mii de deținuți au fost eliberați înainte de termen și mulți dintre aceștia au recidivat. Iar spiritele s-au încins treptat, ajungându-se acum la un subiect de foc.

Acuzațiile continuă să curgă cu privire la legea în cauză, oamenii precizând că nu se mai simt în siguranță. Însă, privind problema la bază, și nu la suprafață, oare recursul compensatoriu e cauza ”nenorocilor” – se întreabă retoric surse judiciare din Constanța.

”Dacă CEDO spune că statul român nu și-a îndeplinit obligația privind crearea unui spațiu decent pentru condamnat, soluția nu este să continuăm să-i torturăm, pentru că au și ei drepturi. Până și un condamnat pentru omor are dreptul la un spațiu decent în pușcărie. CEDO o spune. Asta ne deosebește de maimuțe! Dacă statul român e incapabil, aceasta a fost soluția, a recursului compensatoriu. Trebuie să ne hotărâm încotro mergem: vrem să persistăm în greșeală sau vrem să evidențiem cauzele care au condus la situația în care CEDO a dat un termen de încercare României să îmbunătățească aceste condiții de detenție? Prin urmare, cum România nu a fost în stare să-și construiască pușcării în termen rezonabil, sigur că varianta este ca deținuții să-și recâștige dreptul la libertate mai devreme”, au spus surse judiciare din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța.

Acestea au adăugat și faptul că recidiva poate avea loc și dacă un condamnat este eliberat la termen: ”Recursul compensatoriu nu încurajează recidiva. E ceva de genul cum am spune că e mai bine ca agresiunile, crimele, să fie comise mai târziu cu un an. Pentru că ei oricum vor recidiva. Suntem eficienți dacă ajungem să nu se comită deloc! Dacă aveam un sistem de reabilitare eficient, trebuia să-l folosim! Dar noi nu avem!

În concluzie, formula recursului compensatoriu este una de intrare în normalitate, în situația existentă, în care statul român nu este în stare să-i confere deținutului drepturi conform celor din UE. Toată lumea din sistem este conștientă de lucrul acesta”.

De meționat este faptul că mulți dintre "pușcăriași", și aici ne referim la fapte cu violență sau furturi etc., și-au făcut un mod de viață prin a recidiva și a sta în penitenciar, așa cum declara, la un moment dat, în cadrul unui interviu acordat cotidianului Replica, un procuror din Constanța: ”Plec de la discuția de mai înainte, în sensul că este vorba de categoria de infractori. O dată: în cazul celor care au sâvârșit și au fost trași la răspundere penală în mod constant, nu cred că mai pot fi reabilitați. De altfel, ei când ajung să fie trași la răspundere penală deja sunt pierduți de către societate și asta din cauza educației din familie, lipsa școlarizării. Este și cea de-a doua categorie de infractori, care sunt mai bine poziționați social, greșesc o dată, sunt trași la răspundere penală și apoi sunt șanse bune să se corijeze. Conștientizează, își dau seama că răspunderea penală le încurcă planurile de viitor. Da, mediul social din care provin contează foarte mult. De altfel, cred că este aproape esențială această chestiune. Și statul văd că se implică destul de puțin în statut și familie, în educarea cetățeanului în spiritul respectării legii și așa mai departe”.

Totodată, există și opinii diferite: "Privarea de libertate are rolul de a izola o astfel de persoană de societate"

”Legea nu facilitează neapărat recidiva, numai că celor liberați condiționați li se oferă posibilitatea să săvârșească infracțiuni. În mod evident dacă se află în detenție nu li se mai oferă oportunitatea concretă să săvârșească infracțiuni. De altfel, cei care se află în detenție ori au săvârșit infracțiuni grave (furturi din locuințe, tâlhării, la viață sexuală, de crimă organizată, de corupție) fie dau dovadă de perseverență infracțională. Și atunci privarea de libertate are rolul de a izola o astfel de persoană de societate astfel încât să nu mai săvârșească infracțiuni. Or, este greu de crezut ca aceștia prin efectele benefice lor ale legii recursului compensatoriu se corijează. Astfel că săvârșirea de noi infracțiuni nu este decât o chestiune de timp. Iar această lege le-a oferit această posibilitate de a se întoarce în sânul societății și de a săvârși noi infracțiuni. Doar o mică parte dintre cei care au săvârșit pedeapsa în penitenciar au înțeles ceva din executarea acesteia și s au conformat normelor de conduită”, potrivit unor surse judiciare din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța.

Liliana CHIRU