Reprezentanţii Ministerului Sănătăţii au dezbătut Legea Sănătăţii la Constanţa

Reprezentanţii Ministerului Sănătăţii, alături de numeroşi directori de deconcentrate, s-au reunit marţi la Constanţa pentru a dezbate Legea Sănătăţii. Printre subiectele abordate, prezentă a fost taxa pe alimentele nocive şi pe cea de viciu, reprezentanţii ajungând la concluzia că sistemul nu este deloc unul simplu dar poate veni ca o soluţie pentru mai multe probleme. În ceea ce priveşte zona asigurărilor de sănătate şi a reformării sistemului de asigurări de sănătate, în urma consultării cu reprezentanţii societăţii civile şi a profesioniştilor din sănătate, s-a hotărât obiectivul cu privire la realizarea unui sistem de asigurări mixt care să permită competiţia între asiguratorii privaţi şi publici, dar care să şi atragă fonduri către sănătate. "Cred că trebuie făcută o distincţie între zona aceasta fiscală şi zona de asigurări, care înseamnă contribuţia angajatorilor şi angajaţilor. Spun asta întrucât zona aceasta fiscală poate deveni o tentaţie pentru Europa de a fi suprataxată şi supraaccizată, deoarece o zonă de venituri, nu va fi niciodată predictibilă. Mă pot folosi de ea pentru a corecta nişte politici sanitare pe termen scurt, dar a realiza politici sanitare pe termen lung în ceea priveşte serviciile medicale oferite populaţiei, nu cred că este o soluţie bună. Soluţia bună ar fi asigurarea publică-privată, cu ghilimelele de rigoare, care să fie centrată către serviciul medical propriu zis. Restul de taxe, impozite, suprataxări, să fie folosite în zonă de susţinere a acestor servicii şi a implementa politici de sănătate noi", a spus dr. Dănuţ Căpăţână, managerul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa. Aşadar, reprezentanţii Ministerului Sănătăţii au luat în calcul şi posibilitatea ca prin suprataxarea băuturilor alcoolice, spre exemplu, există riscul ca vânzările să scadă drastic, scăzând, în mod automat, şi taxa de încasat, exemplele cele mai bune fiind Suedia şi Danemarca. "Nu este o zonă predictibilă de venituri pe care s-o gândim pe termen, măcar, mediu, în ceea ce priveşte serviciile medicale", a mai spus Căpăţână. Tot în ceea ce priveşte reforma sistemului de asigurări de sănătate, ca obiective s-au stabilit reducerea pachetului de servicii de sănătate de bază (PSSB) prin preluarea de la bugetul de stat a serviciilor care se acordă întregii populaţii, inclusiv persoanele neasigurate, trecerea în lista negativă a serviciilor medicale cu risc financiar şi trecerea pe lista negativă a intervenţiilor diagnostice şi terapuetice care au alternative cu costuri mai mici. Mai mult decât atât, s-a adus în discuţie şi problema activităţilor medicale, care se adresează în mod direct urgenţelor majore, care pun în pericol viaţa pacientului, nu doar a celui asigurat, unde intervenţia, potrivit celor prezenţi la eveniment, nu ar trebui să fie condiţionată de asigurare. În aceeaşi categorie intră şi anumite tipuri de afecţiuni precum tuberculoza, HIV, SIDA etc. Totodată promovarea sănătăţii şi programele de prevenţie necesită a fi asigurate fără a lua în considerare calitatea de asigurat. În acest scop există deja o propunere, ca şi reechilibrare a bugetului pentru concentrarea acţiunilor finanţate din fondul de asigurări de sănătate, prin crearea unui fond care să asigure acoperirea cheltuielilor. La acest aspect, managerul Spitalului Clinic Judeţean a avut ceva îndoieli. "Cum va funcţiona acest fond pentru persoane care nu-şi pot permite un fond social în relaţia cu furnizprul de servicii? Se va derula prin cine? Către cine se va factura? Aici am o propunere. Există o zonă bine reglementată în România şi care aparţine de serviciile sociale. Poate ar fi bine ca această zonă să gestioneze aceste servicii sociale pentru că până la urmă finalitatea serviciului medical pe care eu îl fac, se poate transforma într-un caz social care merge mai departe în zona asta, sau poate să vină din zona asta.", a spus dr. Dănuţ Căpăţână. La eveniment au fost prezenţi: Florentina Mărgărit, managerul Spitalului din Eforie Nord, Maria Bescuca, directorul medical de la Eforie Sud, Sorina Voicu şi Dragoş Tudorache de la Spitalul ISIS, Lămâiţa Antochi de la CJAS, Alina Popescu de la Spitalul de Pneumoftiziologie Călăraşi, Victor Verinceanu, managerul Spitalului Judeţean Călăraşi, Panailă Chirea, manager Medical Analysis, Laurenţia Mariana Militaru, directorul executiv al DSP Tulcea, dr. Corina Sebe, directorul DSP Călăraşi, dr. Dănuţ Căpăţână, managerul Spitalului Judeţean Constanţa, Cristina Schipor, director economic al DSP Constanţa, dr. Constantin Dina, directorul DSP Constanţa şi Cristina Moroianu de la Spitalul Orăşenesc Măcin.

Liliana CHIRU