România are un deficit mare de forță de muncă în construcții, IT, agricultură și medicină

Olguța Vasilescu:

Olguța Vasilescu

Domeniile în care România are cel mai mare deficit de forță de muncă sunt construcțiile, sectorul IT, agricultura și medicina, a declarat, luni, ministrul de resort, Lia Olguța Vasilescu, într-o conferință pe această temă, scrie Agerpres.

"Deficitul cel mai mare de forță de muncă pe care România îl are la ora actuală este în construcții, IT, agricultură și medicină. Scoatem posturi de medic la concurs, din 10 posturi se ocupă unul sau două. În schimb, la zece posturi de infirmiere, avem 100 la concurs", a arătat ea, amintind că, potrivit Legii salarizării, salariile medicilor vor ajunge în martie la peste 3.000 de euro.

Vasilescu a arătat că și în sectorul IT există o mare problemă.

"Dacă mâine avem 12.000 de absolvenți în IT în plus, vom vedea că ei sunt absorbiți imediat în piața forței de muncă", a subliniat ea.

Cele mai problematice sectoare sunt, însă, construcțiile și agricultura.

"Construcțiile și agricultura sunt cele mai problematice. Culmea este că majoritatea persoanelor care au plecat din țară lucrează în aceste domenii în UE. În construcții încă nu simțim foarte mult această pierdere, dar o vom simți de anul viitor, când va intra în funcțiune programul PNDL 2 (Programul Național de Dezvoltare Locală — n. r.) prin care se vor construi, în special în mediul rural, foarte multe școli, grădinițe, canalizare, apă potabilă și altele, peste 30 de miliarde de lei, iar cu acești bani primarii vor trebui să-și realizeze obiectivele, dar firmele vor trebui să-și găsească forța de muncă necesară", a mai susținut ministrul Muncii.

Potrivit acesteia, primarii deja încep să aibă acest tip de probleme, adică firmele nu se mai prezintă la licitații pentru că nu au oameni cu care să lucreze.

Ea a amintit că firmele au la dispoziție programe guvernamentale, precum "Prima chirie", dar și fonduri europene de jumătate de miliard de euro, pentru a angaja forță de muncă din România și să nu fim nevoiți astfel să apelăm la muncitori din afara Uniunii Europene, pe care trebuie să îi plătim cu salariul mediu pe economie.

"Cer mediului de afaceri să ia banii europeni pe care îi are România la dispoziție. Acești bani îi dau pentru acte angajaților, dar ei pot să mai pună o sută, două, trei sute de lei, astfel încât să nu rămână doar la nivelul salariului minim pe economie, ci să fie mai mare, astfel încât să ne păstrăm forța de muncă în România și să nu mai emigreze", a susținut oficialul guvernamental.