Rotavirusul la copii - simptome, tratament și riscuri

Infecția cu rotavirus este principala cauza a diareei severe la copii, mai ales la cei mai mici de 2 ani. Rotavirusul este un virus contagios, care cauzează diaree, greață și vărsături. Infecția nu este una foarte periculoasă, însă dacă nu e tratată corespunzător, poate cauza deshidratare – această poate pune copilul în pericol.

Rotavirusul este mai răspândit pe finalul iernii și primăvară, iar copiii pot intră în contact cu acest virus la grădiniță, la locul de joacă sau în orice alt loc în care interacționează cu un pacient infectat, scrie doc.ro.

Cauze infecție cu rotavirus la copii

Rotavirusul se transmite, de obicei, pe cale fecală-orală – fie prin atingerea unor suprafețele contaminate cu materii fecale (este vorba de particule microscopice, care nu pot fi văzute cu ochiul liber) ale unui purtător al virusului și apoi ingerarea acestora prin ducerea mânilor murdare la gură, fie prin consumul de alimente sau apă contaminate cu rotavirus.

Acest virus poate supraviețui pe suprafețe chiar și câteva săptămâni, de aceea este importantă dezinfectarea spațiilor în care au stat pacienți infectați cu rotavirus.

După ce copilul este infectat, virusul este prezent în materiile fecale atât înainte că simptomele să debuteze, dar și la 10 zile după. În această perioada, ar fi bine să îl țîi departe de alți copii, pentru a împiedică transmiterea rotavirusului.

Factori de risc rotavirus

Oricine poate lua rotavirusul, însă unii copii sunt în mod deosebiți expuși acestui risc:

Copiii foarte mici,

Copiii care merg la grădiniță,

Copiii care au rude sau locuiesc în casă cu persoane infectate cu rotavirus.

Simptome rotavirus

Simptomele apar la 2 zile după infecția cu rotavirus. De regulă, manifestările debutează cu febra, vărsături, dureri de stomac și apoi apare diareea – această poate persistă până la 7 zile.

E cazul să ceri de urgență ajutor medical dacă apar simptome precum:

Letargie

Vărsături frecvente

Scaune de culoare închisă, care conțin mucus sau sânge

Febră – dacă cel mic e mai mic de 6 luni; febră mare care nu scade la copiii mai mari de 6 luni

Deshidratarea (paloarea fetei, cantitate redusă de urină, lipsa lacrimilor când copilul plânge, amețeli, apatie).

Diagnosticare infecție cu rotavirus la copii

Anamneză și examinarea fizică sunt, de multe ori, suficiente pentru stabilirea diagnosticului de infecție cu rotavirus. Medicul poate confirmă acest diagnostic au ajutorul analizei materiilor fecale.

Tratament infecție cu rotavirus la copii

Infecția cu rotavirus se vindecă de la sine, în câteva zile. Fiind o infecție virală, tratamentul cu antibiotice nu este eficient.

Pentru ameliorarea simptomelor se pot administra medicamente, precum antidiareicele ori antivomitivele, însă numai la recomandarea medicului.

Starea copilului trebuie, însă, să fie monitorizată cu atenție, pentru a observă și trata timpuriu complicațiile. Riscul de deshidratare este major, mai ales la copiii până în 2 ani.

Dacă apar semne ale deshidratării, se folosesc în prima faza săruri de rehidratare orală. În cazuri de deshidratare severă, care apare în general la copiii foarte mici, poate fi necesară administrarea de lichide pe cale intravenoasă.

Îngrijirea la domiciliu a copilului infectat cu rotavirus

Asigura-te că cel mic se hidratează suficient, oferindu-i apă, ceaiuri și supe.

Oferă-i mâncare de regim – pâine prăjită, brânză, orez sau banane. Evita să îi oferi în această perioada lapte, sucuri, alimente grase.

Prevenire infecție cu rotavirus

Imunizarea prin vaccinare este una dintre metodele eficiente de prevenire a infecției cu rotavirus. Decizia de vaccinare a copilului aparține părintelui, însă acesta trebuie să discute cu medicul pediatru pe această tema, înainte de a hotărî dacă va face sau nu acest vaccin. Copiii foarte mici sunt, în general, vaccinați întrucât pentru ei rotavirusul poate fi periculos. Vaccinarea fie împiedică infectarea, fie face că manifestările infecției să fie mai blânde.

Pentru a reduce riscul de infectare cu rotavirus, învață-l pe cel mic să se spele des pe mâini, însă mai ales după ce merge la toaletă și înainte să mănânce.

Dezinfectează în mod regulat suprafețele cu care copilul intră în contact.