Senat: Proiect - instituţiile publice pot să refuze comunicarea de informaţii dacă acestea sunt solicitate cu rea-credinţă

Autoritatea sau instituţia publică are dreptul să refuze motivat comunicarea informaţiilor cerute, dacă acestea sunt solicitate cu rea-credinţă, prevede un proiect de modificare a Legii privind liberul acces la informaţiile de interes public, depus la Senat.

Iniţiativa a fost depusă miercuri de deputaţii PSD Vlad Bontea, Claudiu-Augustin Ilişanu, Eliza-Mădălina Ştefănescu (Peţa) şi George-Gabriel Vişan, precum şi liberalul Florin-Claudiu Roman, însă vineri Roman a anunţat că îşi retrage semnătura de pe proiect.

"Am depus azi o solicitare în scris de retragere a semnăturii de pe un proiect. (...) Am primit semnale de la oameni de bună credinţă că în forma propusă de iniţiator poate naşte interpretări abuzive şi din acest motiv nu am dorit să las nici un fel de interpretare. Nu doar că am retras, dar nici nu vom vota proiectul", a scris Roman pe pagina sa de Facebook, scrie Agerpres.

Proiectul propune introducerea în lege a mai multe articole care prevăd că autorităţile pot să refuze accesul la informaţii şi în cazul în care acestea fac trimitere la contracte care cuprind clauze confidenţiale ce ar putea pune în pericol activitatea unor firme sau ar putea cauza daune uneia dintre părţi în judecarea echitabilă într-un proces, dar şi obligarea solicitantului la plata unei taxe a serviciilor oferite de către instituţia publică, inclusiv pentru documentele oferite online.

Potrivit proiectului, "în cazul în care o persoană adresează aceleiaşi instituţii publice sau autorităţi mai multe solicitări de informaţii, sesizând aceeaşi problemă, acestea se vor conexa, solicitantul urmând să primească un singur răspuns care trebuie să facă referire la toate solicitările primite. Dacă după trimiterea răspunsului se primeşte o nouă solicitare de la aceeaşi persoană ori de la o autoritate sau instituţie publică greşit sesizată, aceasta se clasează, făcându-se menţiune că s-a răspuns. Dacă solicitarea cuprinde termeni nereverenţiosi, insulte sau calomnii, se clasează".

De asemenea, "în cazul în care solicitarea de informaţii implică realizarea de copii de pe documentele deţinute de autoritatea sau instituţia publică sau alte servicii suplimentare, costul serviciilor de copiere, de scanare, de anonimizare a datelor cu caracter personal, de căutare şi identificare a documentelor în arhivă, precum şi orice alte operaţiuni necesare este suportat de către solicitant, în condiţiile prezentei legi. Dacă informaţiile solicitate se află deja pe site-ul Web al instituţiei, răspunsul va cuprinde doar indicarea locului unde pot fi găsite acestea, iar în cazul în care volumul informaţiilor solicitate depăşeşte 50 de pagini, autoritatea poate refuza transmiterea acestora", mai prevede proiectul.

Cuantumul acestei taxe va fi stabilit de Consiliului Local sau de organele de conducere ale instituţiilor publice respective şi se va aplica şi în cazul în care respectivele informaţii de interes public sunt solicitate în format electronic.

"Autoritatea sau instituţia publică are dreptul să refuze motivat comunicarea informaţiilor solicitate, în condiţiile în care acestea conţin date cu caracter personal ce nu pot fi anonimizate ori în condiţiile în care aceste informaţii sunt solicitate cu rea-credinţă, încălcând dispoziţiile referitoare la buna-credinţă prevăzute în Constituţie şi legile în vigoare; de asemenea, în cazul în care informaţiile solicitate fac trimitere la contracte care cuprind clauze confidenţiale ce ar putea pune în pericol activitatea unor firme sau dacă exista un proces pe rol, iar informaţiile ar putea cauza uneia dintre părţi în judecarea echitabilă a cauzei, acestea nu se pun la dispoziţia solicitantului", se mai arată în proiect.

Iniţiatorii au menţionat, în expunerea de motive, că în prezent "sunt instituite pe seama autorităţilor publice o serie de obligaţii care îngreunează excesiv activitatea acestora, pentru realizarea lor, de cele mai multe ori, fiind necesară trecerea m plan secundar a activităţilor de bază ale autorităţilor sau după caz ale instituţiilor publice".

Senatul este primă Cameră sesizată cu acest proiect, Camera Deputaţilor este for decizional.