Stilul de viață și prevenția complicațiilor la pacienții cu dislipidemie

Riscul de a avea ulterior probleme la nivelul inimii și arterelor poate fi foarte mult redus prin urmarea cu strictețe a planului de tratament recomandat de medic și a dietei sănătoase recomandate de acesta.

Tocmai de aceea, pentru pacienții cu dislipidemie este important să se ia anumite măsuri, atât în ceea ce privește prevenția primară, cât și în ce privește prevenția secundară. Să nu uităm că modificarea stilului de viață este extrem de importantă pentru acești pacienți, pentru a se preveni astfel eventualele complicații cauzate de îngustarea vaselor de sânge importante, scrie doc.ro.

Scăderea în greutate pentru pacienții supraponderali se face prin:

- O alimentație bogată în fructe și legume și cereale integrale;

- Alimente cu conținut scăzut de grăsimi: carne de pui, peste;

- Limitarea consumului de dulciuri și sucuri îndulcite;

- Limitarea consumului de carne roșie;

- Scăderea consumului de grăsimi săturate;

- Reducerea consumului de sare sub 2,5 g/zi (o jumătate de linguriță/zi) în vedea reducerii tensiunii arteriale.

Exerciții aerobice

- Practicate în 3-5 zile /săptămână

- Durata 20-60 minute/zi

- De exemplu: mers pe jos, alergare pe bandă, ciclism, urcatul scărilor.

Oprirea fumatului

- Fumatul accelerează procesul de ateroscleroza, producând un dezechilibru între HDL (colesterolul "bun") și LDL (colesterolul "rău"), acesta din urmă acumulându-se în peretele arterial și îngustând vasele de sânge. Din acest motiv, este bine să se renunțe cât mai curând la fumat.

- 9 din 10 pacienți cu arteriopatie periferică (boală arterială periferică) sunt fumători.

- Ateroscleroza la nivelul arterelor cerebrale este factor de risc pentru accidentul vascular cerebral.

- Riscul unui bărbat cu vârstă între 35 și 40 de ani de a suferi un infarct miocardic non-letal este de 4 ori mai mare dacă este fumător. În cazul femeilor, riscul este de 5 ori mai mare pentru cele care fumează.

- Atenție la fumatul pasiv! Fumul inhalat de la fumătorii din jur conține o cantitate mare de substanțe toxice. Acești compuși nocivi produc aceleași efecte asupra organismului unui nefumător că și în cazul unui fumător. Prin urmare, și fumatul pasiv înseamnă un risc crescut de boli cardivasculare.

Deși hiperlipidemia necontrolată poate crește foarte mult riscul de accident vascular cerebral sau de infarct miocardic, valorile lipidelor din sânge pot fi cu ușurință ținute sub control, respectând recomandările medicului.

Opțiunile în privința stilului de viață sunt cel mai bun mod de a preveni dislipidemia. Schimbările implică o dietă sănătoasă pentru inima ta, activitate fizică regulată, evitarea sau renunțarea la fumat și menținerea unei greutăți considerate normale.

Dieta

Pacienții ar trebui să își reducă pe cât posibil consumul de grăsimi săturate, grăsimi trans și de alimente bogate în colesterol.

Dietă ar trebui să includă o gama variată de fructe și legume întregi, multe fibre și cereale integrale.

Alimentele de la fast food, cele cu un conținut mare de carbohidrați și orice alimente care nu au o valoare nutriționala mare ar trebui eliminate din dietă sau consumate cât mai rar.

Consumul regulat de peste gras, nuci și leguminoase este recomandat. Când se folosește uleiul la gătit, acesta ar trebui să fie de măsline sau un alt ulei bogat în grăsimi mononesaturate (bune).

Greutatea

Faptul că o persoană este supraponderală este un factor de risc pentru dislipidemie și pentru orice boală cardiovasculară. Scăderea în greutate poate ajută la reducerea colesterolului LDL, colesterolului total și valorilor trigliceridelor. De asemenea, prin pierderea în greutate, poți crește nivelul de colesterol HDL (bun), cel care ajută la eliminarea colesterolului rău din sânge.

Activitatea fizică

Sedentarismul este un factor de risc pentru bolile de inima. Prin faptul că faci mișcare și exerciții fizice în mod regulat, ajuți la scăderea nivelului de colesterol LDL și la creșterea colesterolului HDL. Totodată, activitatea fizică încurajează scăderea în greutate.

Sunt recomandate cel puțin 30 de minute de activitate fizică, în cel puțin 5 zile pe săptămâna. Mersul alert este o opțiune simplă și eficientă.