Tomas Ryde: „Credeți că Messi sau Ronaldo se stresează? Meciul a fost de povestit nepoților, am trimis Ungaria în iad”

Tomas Ryde dezvăluie ce a schimbat tactic la pauză, cum le-a răpus pe maghiare, în România - Ungaria 28-27, ce superlative merită săriturile şi golurile lui Seraficeanu şi care e mesajul pentru contestatari: „Credeţi că Messi şi Ronaldo se stresează?”.

Ryde e un tip pe care nu-l vezi exteriorizându-se. În niciun fel, practic

faţa lui la 20 de minute după meci nu era cu mult diferită faţă de cea de

după eşecul cu Muntenegru. Parcă totuşi un pic zâmbitor acum.

- Domnule Ryde, ce le-aţi spus la pauză?

- Că minus 4 sau minus 5 goluri e acelaşi lucru, dar că 6 sunt prea multe. Le-am zis că dacă reuşim să reducem ecartul la 4 în primele două minute, vom avea 28 de minute pentru 4 goluri, ceea ce e ok în handbal.

- Tactic, ce s-a modificat în partea a doua?

- Am reglat defensiva, apoi am pus-o pe Pristăviţa inter dreapta şi am

deschis jocul pentru Seraficeanu, care are o aruncare fabuloasă. Realmente, e senzaţională cum aruncă! Sare spre poartă pentru a-şi deschide unghiul într-un mod cum nu văd la nimeni altcineva în România. A dat gol după gol şi atenţie că portarii Ungariei nu sunt slabi deloc.

- Şi Iuganu a marcat din cealaltă extremă!

- Exact, am dat 11 goluri din extreme, fabulos. Punctul nostru slab până

în trecut au fost extremele, ei bine, astăzi au fost atuul principal.

- Defensiva cum aţi reglat-o?

- Le-am cerut să rămânem fără să mai ieşim la blocaj, să creăm densitate, om pe om practic. Le-am cerut să nu modifice această structură, lui Zamfirescu, de exemplu, i-a fost greu să se adapteze fiindcă ea e o excepţională apărătoare şi face foarte bine acea ieşire pe braţul adversarei. Stând compacte, le-am lăsat să plimbe mingea, dar nu mai aveau culoare de a pătrunde. Şi au pedalat în gol jucătoarele Ungariei. S-au stresat, s-au stresat şi au început să cedeze şi să pună genunchiul în podea. În plus, am anulat-o pe Kovacsis în repriza a doua, aici a fost cheia.

- A fost o victorie cu inima sau cu mintea?

- Tu poţi să decizi care e întrebarea, dar răspunsul conţine mult mai

multe aspecte şi răspunsuri în mai multe direcţii.

- Le ascult!

- Cristina a fost fantastică, a dirijat totul în teren. A deschis jocul pentru

extreme, le-a susţinut pe cele tinere, e complicat să joci cu presiunea

care a fost. Cred că este un succes al coperării. Au câştigat ceva

deosebit în această seară, nu neapărat calificarea.

- Dar ce?

- Să fie convinse că, atunci când vor ajunge să fie bătrâne, se vor putea

uita cu mândrie în spate şi le vor povesti nepoţilor de această seară. Şi

au mai învăţat ceva. Că în viaţă, oricât de grea e situaţia în care ajungi la

un moment dat, ceva se va schimba şi vei reuşi să o scoţi la capăt.

- E încă la cald, dar dacă am fi pierdut acest meci?

- Aş fi avut acum acel sentiment de rahat, dar eu tot aş fi extras lucruri

pozitive. Acesta e rolul meu ca antrenor. Aşa, să vin să le zic aţi fost

slabe, aţi greşit acolo, acolo n-a fost bine, e simplu, dar nu aşa se

construieşte la o echipă.

- Spuneţi-mi ceva din acest meci ce credeţi că puţini au remarcat!

- Laura Ostase. Poate că nimeni nu va aminti după acest meci, dar a făcut o treabă a naibii de bună când am jucat în 7 în atac, cu doi pivoţi. Cum a gestionat acest meci, la vârsta ei şi la lipsa ei de experienţă, e uluitor. Cred că la Slatina ea n-a jucat niciodată într-un asemenea mod.

- Ce înseamnă...

- Aş vrea să spun ceva despre Udriştioiu...

- Ce anume?

- E foarte bună, dar se stresează prea tare, dacă va juca mai relaxată va

fi fantastică. Aruncă prea repede şi mi-a zis că are probleme atunci când

în faţa ei sunt portari masivi. Bine de ştiut, pentru că în faţa acestora

trebuie să le dai mingea printre picioare, dar vom lucra cu ea, o vom

învăţa ce trebuie să facă.

- Cum se traduce pentru dumneavoastră această calificare?

- Dacă nu reuşeam, ajungeam să joc în Cupa Preşedintelui. Pfff. (se strâmbă) Acolo nu-mi place fiindcă eu vreau să joc la nivel înalt. Eu vreau să câştig când trebuie, de-asta am suferit după meciul cu Muntenegru. Mi-am zis că 24 de ore trebuie să-mi dau shut down de tot ce era neactiv, dar am reuşit doar 12 ore, însă am reuşit! Pentru mine, să merg cu aceste tinere jucătoare în Main Round, să continuăm construcţia pentru viitor, e uluitor. Hai să ne comparăm cu Ungaria, care acum ştie că e out din cursa pentru Jocurile Olimpice, este

un iad pentru ele.

- Aveţi un mesaj şi pentru contestatari?

- Cine nu m-a susţinut?

- Multă lume!

- Nu contează asta, nu-mi pasă. Eu îmi fac dar meseria, dar...

- Dar?

- Dar sunt mulţi oameni care ar trebui să îşi vadă de treaba lor. Nu cred

că Messi sau Ronaldo sunt deranjaţi şi se gândesc la ce se scrie pe

Facebook despre ei.

- Vă deranjează critica?

- Nu, dimpotrivă. Este foarte bine pentru România că se pot exprima

păreri în ziare, la TV, opiniile jurnaliştilor, libertatea aceasta de opinie

n-a existat acum 30 de ani şi nu era deloc OK pentru voi, ca ţară. Nu e o problemă să aibă opinii şi oamenii ceilalţi, dar să nu le mai urce pe Facebook. Atâta doar spun, dar pe mine nu mă afectează.

sursa: gsp.ro