Violenţe în Franţa: Se cere intervenția armatei, la noile proteste programate pentru sâmbătă

Franţa va întări forţele de poliţie cu trupe militare şi va organiza o operaţiune de securitate de amploare pentru noile proteste programate pentru sâmbătă, a anunţat guvernul marţi, recunoscând deficienţe în gestionarea violenţelor de weekendul trecut, relatează Reuters, potrivit Agerpres.

„Între violenţă şi Republică“

„Desfăşurarea de sâmbătă va fi masivă", a declarat premierul Sebastien Lecornu, adăugând că prioritatea imediată este restabilirea ordinii, după ce revoltele şi actele de jaf au cuprins Parisul, Marsilia, Lyonul şi alte oraşe pe 17 octombrie.

Într-o dezbatere pe alocuri tensionată, ministrul de Interne, Laurent Nunez, a precizat că armata va fi mobilizată alături de poliţie, în timp ce guvernul a promis o revizuire a tacticilor, pe fondul criticilor generalizate privind faptul că centrele oraşelor au fost lăsate vulnerabile.

Prezentând criza drept o alegere "între violenţă şi Republică", Lecornu a pus tulburările pe seama unor grupări de extremă stânga. Acestea, la rândul lor, au acuzat guvernul că a subestimat furia populaţiei cauzată de costul ridicat al vieţii şi de degradarea serviciilor publice.

Tulburările care au şocat Franţa

Tulburările au şocat Franţa, atât prin amploarea lor, cât şi prin incapacitatea aparentă a poliţiei de a le ţine sub control, amplificând tensiunile în perspectiva alegerilor prezidenţiale de anul viitor, un context în care candidaţii de extremă dreapta şi de extremă stânga înregistrează scoruri ridicate în sondaje.

Protestele din alte ţări europene, precum Italia şi Albania, au alimentat temerile că nemulţumirea legată de nivelul de trai riscă să se extindă pe întregul continent, într-o perioadă în care multe naţiuni, inclusiv Franţa, se confruntă cu dificultăţi bugetare.

O noapte de calm relativ în Franţa a urmat instituirii unor interdicţii de circulaţie punctuale în mai multe zone afectate de tulburări, guvernul considerând că această măsură a contribuit la restabilirea controlului.

În centrul Parisului, poliţia a evacuat şi a asigurat paza în Place de la Republique pe parcursul nopţii, în timp ce un elicopter survola zona. La Lille, în nordul ţării - unde interdicţia de circulaţie a vizat doar minorii -, forţele de ordine au patrulat prin centrul oraşului, verificând identitatea trecătorilor.

Primarul din Marsilia, Benoit Payan, a anunţat că, începând de marţi seara, vor fi impuse interdicţii de circulaţie pentru minori în perimetrul zonelor comerciale afectate cel mai grav de revoltele din weekend.

Comisie de anchetă

Lecornu a recunoscut existenţa unor deficienţe în reacţia statului în weekend, menţionând eşecuri la nivelul serviciilor de informaţii, faptul că dispozitivele poliţieneşti au fost prea statice şi decizia autorităţilor împotriva anulării concediilor planificate ale poliţiştilor.

Nunez şi-a cerut scuze pentru aceste lacune. „Regret profund cele întâmplate. Îmi asum partea mea de responsabilitate“, a declarat el.

Parlamentul înfiinţează o comisie de anchetă pentru a stabili cauzele tulburărilor, în timp ce autorităţile au mobilizat 200 de anchetatori pentru a-i identifica şi depista pe cei implicaţi în violenţele stradale.

Poliţia a arestat marţi un bărbat suspectat că a provocat un incendiu care a distrus o primărie istorică din oraşul Limoges, situat în centrul ţării, în timpul revoltelor. Autorităţile au declarat că bărbatul se afla pe o listă de supraveghere a serviciilor de securitate şi că făcea parte dintr-o grupare de extremă stângă.

Aplicațiile online

Sylvain Maillard, deputat al partidului Renaissance pentru Paris, a declarat pentru Reuters că anumite aplicaţii au devenit „un sistem de tip walkie-talkie pentru participanţii la revolte şi pentru cei care comit jafuri“.

Principalul sindicat studenţesc din Franţa, UNEF, a făcut apel la noi proteste pentru ziua de sâmbătă, promiţând să menţină presiunea asupra guvernului condus de Macron, invocând o deteriorare a sistemului de învăţământ şi o subfinanţare a acestuia. "Continuăm", a transmis organizaţia pe reţelele de socializare.

Separat, grupuri care se identifică drept „Gilets Jaunes“ („Vestele Galbene“) au făcut apel la acţiuni de protest pe fondul creşterii costurilor la combustibil.

Mişcarea „Vestele Galbene„ - în mare parte inactivă în ultimii ani - a apărut în 2018, în timpul primului mandat al lui Macron, ca reacţie la planurile de majorare a taxelor pe benzină. Blocajele rutiere au continuat luni de zile, până când guvernul a făcut concesii costisitoare pe care, în prezent, şi le poate permite cu mare dificultate, citează stiripesurse.ro.