Arheologia dobrogeană, în doliu: a murit Zaharia Covacef

O viaţă împlinită: trei fete şi 40 de ani dedicaţi Muzeului de Istorie

Constanţa a pierdut un mare arheolog. Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa a anunţat duminică, 24 august a.c., cu durere şi regret încetarea din viaţă a celei ce a fost Zaharia Covacef, arheolog de prestigiu, reputat specialist, prieten şi colaborator neobosit. Zaharia Covacef a decedat la 72 de ani. Cei care au cunoscut-o au avut numai cuvinte de laudă. Zaharia Covacef şi-a dedicat 40 de ani din viaţă numai Muzeului de Istorie.

"Am putea spune, fără să greşim, că viaţa Zahariei Covacef s-a împletit cu cea a muzeului în care a păşit pentru prima dată pe 1septembrie 1967. De atunci şi până astăzi (chiar şi după pensionarea forţată din septembrie 2004) colega Zaharia Covacef nu a părăsit muzeul căruia i s-a dedicat total", notează arheologul Gheorghe Papuc (director al Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa între anii 2002 - 2004 şi director adjunct în perioadele: 1989 - 2002 şi 2004 - 2010), în revista Pontica. Zaharia Covacef, pentru cei apropiaţi Zizi, s-a născut pe 5 iunie 1942 la Botoşani, într-o familie de aromâni veniţi din Grecia, mai spune Papuc. Copilăria ei a fost marcată de nesiguranţa datorată războiului şi domiciliului forţat la care a fost obligată familia. "După liceul început la Brăila şi continuat la Bucureşti, Zaharia Covacef a urmat, din 1959, cursurile Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii din Bucureşti. După terminarea facultăţii şi doi ani în învăţământ, a urmat etapa cea mai bogată a activităţii sale: la 1septembrie 1967 a fost angajată de Vasile Canarache, la sugestia lui Adrian Rădulescu, "îndrumător cu studii superioare" la Muzeul de Arheologie din Constanţa. A urcat toate treptele profesionale: muzeograf, muzeograf principal, cercetător III, II, I, şef de secţie. În toţi aceşti ani s-a dedicat cu pasiune activităţilor din muzeu: îndrumare, conferinţe şi săpături de salvare (în Constanţa, Mangalia, Agigea - pe traseul Canalului de navigaţie Dunăre - Marea Neagră, la Castelu - pe traseul Gazoductului Rusia - Bulgaria)", explică cunoscutul arheolog. Zizi a participat la numeroase periegheze şi la peste 40 de campanii de cercetări pe diverse şantiere arheologice - fie ca membru în colectiv, fie conducând anumite sectoare: Sacidava, judeţul Constanţa (1969), Cetatea Tropaeum Traiani, comua Adamclisi (1972), castrul de la Bucium - Sălaj (1973), Cetatea Capidava (1973). "Aici i-a rămas sufletul. Din anul 1975 a preluat conducerea cercetărilor din sectorul de est al cetăţii cu rezultate remarcabile. Din anul 2003 a fots responsabilul ştiinţific al şantierului după 90 de ani -, săpăturile la cetatea Ulmetum, conducând lucrările din sectorul de vest. Prin tot ceea ce a făcut a fost un om devotat muzeului. A participat la numeroase cursuri de specializare în ţară şi străinătate; a susţinut peste 90 de comunicări la manifestări ştiinţifice de profil din ţară şi străinătate (...)", explică fostul său coleg Gheorghe Papuc. Activitatea ştiinţifică de teren a fost completată de cea de cercetare de cabinet: s-a preocupat de studierea artei sculpturale romane, temă care i-a prilejuit şi realizarea unei valoroase teze de doctorat - "Arta sculpturală în Dobrogea romană. Secolele I-III p. Chr. -", susţinută la Facultatea de Istorie şi Filozofie a Universităţii "Babeş - Bolyai" din Cluj-Napoca. "Ca lucrător de muzeu a colaborat la realizarea expoziţiilor de bază la Constanţa şi Capidava - (Antiquarium-ul de aici, din păcate, a fost desfiinţat), sau a unor expoziţii tematice (cu fişele materialelor inserate acestora): 1994 - "Goldhelm, Schwert und Silberschatze; "Cercetări arheologice şi achiziţii recente ale Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa - 2002", a conchis Gheorghe Papuc.

A predat Paleografia Româno - Chirilică la Liceul Mihai Eminescu şi la Universitatea Ovidius

Din anul 1990 s-a implicat într-o serie de activităţi conexe susţinând cursuri de Arheologie şi Paleografie româno - chirilică la Liceul "Mihail Eminescu" din Constanţa. Până în anul 2003 a predat paleografia româno - chirilică la Facultăţile de Istorie şi Teologie din cadrul Universităţii Ovidius Constanţa; din 1991 a condus practica arheologică a studenţilor aceloraşi facultăţi constănţene, pe şantierul cetăţii Capidava. Zizi Covacef nu s-a dedicat doar profesiei. A avut o viaţă de familie la fel de bogată şi împlinită alături de ing. Petre Covacef. Din iubirea celor doi au rezultat trei fiice. "Devotată profesiei, familiei, tuturor celor care au cunoscut-o şi apreciat-o, dispariţia sa lasă un gol imens în sufletele tuturor", a transmis conducerea Muzeului de Istorie.

Alexandra VASILE