Boala de reflux gastroesofagian. Factori și simptome

BRGE se caracterizează prin refluarea conținutului stomacului în esofag și se produce atunci când sfincterul esofagian inferior se relaxează și se menține deschis pe o perioada îndelungată, permițând astfel regurgitarea conținutului stomacului, scrie doc.ro.

Sursa foto: Shutterstock

Principalii factori de risc ai BRGE sunt:

• obezitatea și sarcina, prin creșterea presiunii intraabdominale

• consumul de alcool prin scăderea presiunii sfincterului esofagian inferior și creșterea concomitentă a secreției gastrice acide

• fumatul prin inhibarea secreției pancreatice de bicarbonat

• consumul de medicamente iritante pentru stomac, precum antiinflamatoarele nesteroidiene

• consumul de alimente excitante și iritante pentru tractul gastrointestinal precum cafeaua, ciocolată, ceaiul negru și băuturile carbogazoase de orice tip, în special cele ce conțin cofeină precum coca cola.

Semnele și simptomele cel mai frecvent întâlnite ale bolii de reflux gastroesofagian sunt:

• senzația de arsură retrosternală persistentă (pirozis) ce apare frecvent după masă, în poziția culcat sau aplecat înainte,

• gustul acru sau acid în gură (datorită refluxului acid din stomac),

• salivare excesivă,

• dureri retrosternale, durere la înghițit,

• tuse seacă sau răgușeală,

• senzație de corp străin în gât

Anumite condiții îți pot crește șansele de a dezvolta BRGE, inclusiv:

• obezitatea

• sarcina

• hernie hiatală

• tulburări ale țesutului conjunctiv

De asemenea, unele obiceiuri îți pot crește riscul de BRGE, inclusiv:

• fumatul

• mesele copioase

• somnul la scurt timp după ce ai mâncat

• consumul anumitor tipuri de alimente, precum alimente prăjite sau picante

• consumul anumitor tipuri de băuturi, cum ar fi sifon, cafea sau alcool

• folosirea de medicamente antiinflamatoare nesteroidiene, cum ar fi aspirina sau ibuprofenul

Dacă ai oricare dintre acești factori de risc, luarea măsurilor pentru a le modifica te poate ajuta să previi sau să gestionezi BRGE.

Diagnosticarea BRGE

Dacă medicul suspectează că ai putea avea BRGE, acesta va efectua un examen fizic și te va întreba despre orice simptome pe care le-ai experimentat.

Ar putea utiliza una sau mai multe dintre următoarele proceduri pentru a confirma un diagnostic sau pentru a verifica dacă există complicații ale bolii:

• înghițirea de bariu: după ce ai băut o soluție de bariu, imagistica cu raze X este utilizată pentru a examina tractul digestiv superior

• endoscopie superioară: un tub flexibil cu o cameră mică este introdus în esofag pentru a-l examina și a colecta o probă de țesut (biopsie), dacă este necesar

• manometrie esofagiană: un tub flexibil este introdus în esofag pentru a măsura puterea mușchilor esofagieni

• monitorizarea pH-ului esofagian: un monitor este introdus în esofag pentru a afla dacă și când pătrunde acidul stomacal în el

Complicații. Netratată, boală de reflux gastroesofagian poate duce la inflamația esofagului, la îngustarea acestuia, la ulcerații și chiar sângerări esofagiene, până la cancer esofagian și afectare pulmonară prin aspirația sucului gastric în plămâni în timpul somnului.

Complicațiile potențiale ale BRGE includ:

• esofagită, o inflamație a esofagului

• strictură esofagiană, care se întâmplă atunci când esofagul tău se îngustează sau se strânge

• Esofagul Barrett, care implică modificări permanente ale mucoasei esofagului

• cancer esofagian, care afectează o mică parte din persoanele cu esofag Barrett

• astm, tuse cronică sau alte probleme de respirație, care pot apărea dacă inspiri acid gastric în plămâni

• eroziunea smalțului dinților, boala gingiilor sau alte probleme dentare

Pentru a-ți reduce șansele de complicații, este important să iei măsuri pentru a preveni și trata simptomele.

Variante de tratament pentru BRGE:

Pentru a preveni și ameliora simptomele, medicul te poate sfătui să îți schimbi obiceiurile alimentare sau alte comportamente. Tratamentul are că scop scăderea refluxului anormal al sucului gastric din stomac în esofag și prevenirea aparițiilor leziunilor mucoasei esofagiene.

Medicul ți-ar putea sugera să iei medicamente fără prescripție medicală, cum ar fi:

• antiacide

• Blocanții receptorilor H2

• inhibitori de pompă de protoni (IPP)

În unele cazuri, ți s-ar putea prescrie blocante mai puternice ale receptorilor H2 sau IPP. Reține că unele medicamente eliberate fără sau cu prescripție medicală pot provoca reacții adverse.

Pe lângă tratamentul medicamentos recomandat de medicul specialist gastroenterolog, este foarte importantă suprimarea factorilor de risc, și anume scăderea în greutate, stoparea fumatului și evitarea consumului de alcool, cafea, ciocolată, a sucurilor carbogazoase și a citricelor.

Dacă BRGE este severă și nu răspunde la alte tratamente, ar putea fi necesară intervenția chirurgicală. De exemplu, medicul tău îți poate recomanda o intervenție chirurgicală dacă modificările stilului de viață și medicația nu ți-au oprit simptomele.

De asemenea, ți-ar putea recomanda o intervenție chirurgicală dacă ai dezvoltat complicații ale BRGE.

Măsuri generale ale stilului de viață în boală de reflux gastroesofagian

La unii oameni, anumite tipuri de alimente și băuturi declanșează simptome ale BRGE. Factorii declanșatori cei mai întâlniți includ:

• alimente bogate în grăsimi

• alimente picante

• ciocolată

• fructe citrice

• ananas

• roșii

• ceapă

• usturoi

• mentă

• alcool

• cafea

• ceai

• sifon

Ține cont de aceste reguli generale pentru a-ți ameliora simptomele:

• Este important să ai 5-6 mese/zi, porții mici și servite într-o atmosferă relaxată, calmă, fără conflicte. Evită în timpul mesei lectura, privitul la televizor sau computer. Pentru scăderea travaliului gastric se recomandă o bună masticație a alimentelor.

• Evită să iei masa cu 2-3 ore înainte de culcare și întinderea la orizontală cel puțin 30 minute după o masă principala.

• Dormi cu capul mai ridicat prin adăugarea unei perne în plus sau prin înclinarea patului cu 15 grade față de orizontală.

• Evită centurile, corsetele, îmbrăcămintea prea strâmta (cresc riscul pentru reflux) și dormitul pe burtă.

• Evită efectuarea unei activități fizice viguroase după masă. Evită, de asemenea, ridicarea obiectelor grele, care poate crește suplimentar presiunea intraabdominală.

• Nu este recomandat consumul de lichide în timpul meselor. Lichidele se vor consumă în cantități mici, repartizate uniform pe tot parcursul zilei.

• Evită gumă de mestecat, deoarece poate crește secreția de acid gastric.

• Nu consuma alimente prea fierbinți, ce congestionează mucoasa tractului digestiv superior, dar nici prea reci, deoarece produc vasoconstrictie. Se recomandă de asemenea evitarea alimentelor acide, acre și a condimentelor.

• Evită alimentele prea dulci sau prea sărate, afumaturile, grăsimile și în general toate alimentele procesate.

• Este importantă stoparea fumatului dar și evitarea produsele de înlocuire a nicotinei (pot contribui la creșterea secretiei acide gastrice)

• Evită consumul de alcool și de substanțe ce conțin cafeină precum cafea, cola, ceai oriental, ceai negru, ciocolată, precum și consumul de ceai, băuturi și dulciuri ce conțin mentă.

• Se impune pierderea în greutate la pacienții obezi, evitarea constipației prin aport crescut de fibre și evitarea mesele bogate în grăsime deoarece acestea întârzie golirea gastrică, crescând astfel timpul de expunere a esofagului la agenți iritanți, facilitând refluxul gastric.