Bugetul Constanței a pierdut 70 de milioane de lei anul trecut. Făgădău este convins că în 2019 veniturile vor crește!

În ultimii cinci ani, bugetul municipiului Constanța a tot avut de pierdut, veniturile din impozitul pe venit fiind în scădere. Numai în 2018, de exemplu, pierderea suferită la bugetul local a fost de aproximativ 70 de milioane de lei. Situația aceasta se va schimba, a subliniat primarul Decebal Făgădău, în 2019, prin alocarea unei cote de 60% din impozitul pe venit către municipii, după cum au anunțat președintele PSD Liviu Dragnea și ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici.

Președintele PSD, Liviu Dragnea, anunța, miercuri, 31 ianuarie a.c., pe Facebook, introducerea unei măsuri care va aduce beneficii administrațiilor publice locale: modificarea cotelor din impozitul pe venit pe care le primesc unitățile administrativ teritoriale.

„Mai mult pentru cei săraci, fără pierderi la cei bogaţi! Comunităţile locale vor avea în 2019 cel mai mare buget din istoria României: circa 77 miliarde de lei, adică aproape jumătate din valoarea bugetului de stat (164,5 mld.). Aleşii locali vor păstra toate sumele încasate din impozitul pe venit şi vor primi 11 miliarde de la Guvern, din cotele de TVA. Niciun judeţ nu va avea mai puţin de 400 lei/locuitor, faţă de doar 250 anterior, şi nicio primărie nu va avea mai puţin de 1.200 lei/locuitor faţă de doar 750 lei înainte”, susținea Liviu Dragnea, pe Facebook.

Concret, municipiile ar urma să primească 60% din impozitul pe venit, consiliile județene 20%, iar restul de 20% ar urma să fie puse la dispoziția autorităților locale pentru reglarea eventualelor dezechilibre bugetare.

Măsura este salutată de primarul Constanței, Decebal Făgădău, care a susținut, joi, 31 ianuarie a.c., în cadrul unei conferințe de presă, că aceasta va duce la creșterea veniturilor municipiului Constanța. Mai ales ținând cont de faptul că în ultimii ani veniturile municipiului au tot scăzut. Numai în 2018, Constanța a pierdut în jur de 70 de milioane de lei. Primarul Decebal Făgădău a mai precizat că alocarea acestor cote a fost solicitată de Asociația Municipiilor din România încă din noiembrie 2018.

“Pe de o parte am pierdut, pe de altă parte am câştigat. Una peste alta, municipiul Constanţa a pierdut în anul 2018 şi sper ca situaţia să remedieze, comparativ cu anii anteriori, care au fost ani foarte buni, aproximativ 70 de milioane de lei, ceea ce este substanţial. În schimb, cu această schimbare de repartizare, 60 la sută din impozitul pe venit, sunt convins că municipiul Constanţa va recupera în doi ani, trei ani de zile cel mult, ceea ce a pierdut în decursul anului 2018”, a precizat Decebal Făgădău.

„Veniturile municipiului Constanța vor crește, în mod evident, pentru că anul trecut vorbeam despre o cotă de 43% din impozitul pe venit, anul acesta vorbim despre o cotă de 60%. Cam toate UAT-urile vor avea o creșterea a veniturilor. Acum, trebuie să analizeze fiecare unitate administrativ teritorială ce presupune impactul costurilor sociale. Tocmai de aceea eu am început de ieri, de când am primit o notă oficială din partea ministrului Finanțelor Publice o inventarierea a cheltuielilor sociale pe care le are municipiul Constanța. Foarte mulți constănțeni au senzația că țara noastră, și municipiul Constanța, stau în loc din cauza pomenilor, că plătim multe ajutoare sociale, poveri pentru buget.

Situația la zi în municipiul Constanța este următorea, cu mențiunea că încă nu am evaluat impactul financiar. Populația activă a municipiului Constanța - asta înseamnă populația cu domiciliul permanent în municipiu, fără cei care au reședință, viza de flotant, cum era în trecut – este de 314.187 locuitori. La această populație aveam 2184 de persoane cu dizabilități, dintre care o parte solicită indemnizație – 920 de persoane, iar 1264 solicită asistent personal. De asemenea, se vorbește despre ajutoarele sociale: „Scoateți-i dacă ninge, dacă sunt inundații!”. În municipiul Constanța vorbim despre 203 dosare. Un dosar se face în numele familiei și poate acoperi una sau mai mulți membri ai familiei. Vorbim despre ajutoare care variază de la o lună la alta, maxim am plătit 750 de persoane. Pe durata verii, scade numărul. Pot să vă spun că persoanele fac o prestație echivalent cu valoarea ajutorului pe care îl primesc. Dacă muncesc două – trei – patru zile, își echivalează ajutorul primit din partea statului. Ceea ce înseamnă că impactul nu este atât de speriat pe cât își imaginează oamenii. Cu alte cuvinte, cred că structura bugetului de anul acesta, prin această schimbare, va aduce un plus, întrucât schimbarea anterioară, de la finalul anului 2017, a avut un impact negativ. Știți că impozitul pe venit a fost redus de la 16% la 10%”, a declarat primarul Decebal Făgădău, cu privire la modificările aduse bugetului local în 2019.

De ce are Constanța excedent la bugetul local

Edilul a mai explicat și de ce municipiul Constanța a avut un excedent considerabil, din cauza căruia a avut de pierdut în 2018 la capitolul alocări de la impozitul pe venit.

„La preluarea mandatului am făcut o balanță a litigiilor și a riscurilor la care era supus municipiul Constanța. Iar la un buget de 100 și ceva de milioane de euro, la momentul respectiv, municipiul Constanța avea ligitii de aproximativ 250 de milioane de euro. Exista riscul, dacă pierdeam toate procesele, să fim forțați de punerea în aplicare a hotărârilor instanțelor, să plătim 250 de milioane de euro, ceea ce însemna că doi ani de zile bugetul Constanței s-ar fi dus pe plata datoriilor. Sunt celebre cazurile Polaris unde aveau de plată 413 milioane de lei datorie și vreo 60 de milioane de lei penalități. Or, un primar cerebral, nu risipește banii pe panseluțe, ci ține bani pentru ca dacă se întâmplă ceva, orașul să nu moară. Eu am ales și nu cred că cineva a avut de suferit”, a afirmat primarul Făgădău.

„Politica pe care am dus-o este dăunătoare omului politic Făgădău, dar sănătoasă orașului!”

În prezent, a subliniat Făgădău, Constanța este orașul cu cel mai mic grad de îndatorare din România. E drept, lipsesc „panseluțele” și „cosmetizarea” urbană, dar municipiul are mult mai puține datorii, a arătat primarul.

„În același timp, am redus gradul de îndatorare sub 2%. Municipiul Constanța are, la această oră, gradul de îndatorare cel mai mic din România. De ce? În situația nefericită în care am fi pierdut toate procesele în instanță, să putem să plătim o parte din excedent, iar o parte să accesăm împrumuturi. Ori, această politică de prevenție a născut, la finele anului 2017, atunci când s-a luat măsura unitară de către Guvern, să pierdem în cursul anului 2018. În mod evident, colegii din partidul de guvernare au spus că pierderea municipiului Constanța se va compensa prin proiecte. Vorbeam despre litigii care datează înainte de anul 2000, unele dintre ele. Vorbim despre nenumărate litigii cu dezvoltatorul Fincogero, cu Polaris, un litigiu în zona Caraiman cu o companie care avea sechestre DIICOT instituite. Multe litigii care însumate dădea acea sumă. Și în acel moment, în loc să mă apuc să pun panseluțe sau să facem machiaje, am preferat să am o politică de precauție. Poate judecați altfel și acordurile cu BERD și Banca Mondială. Eu sunt un primar serios, indiferent cât de mult ar conta imaginea politică, niciodată nu voi pune orașul meu sub risc. Tocmai de aceea, am preferat ca în doi ani și jumătate din mandat să plătesc cât mai mult din ceea ce venea din urmă și să pun orașul pe un drum stabil. Astăzi, municipiul Constanța este stabil, iar asta nu o spun eu, puteți întreba Banca Mondială, BERD. Și ca să nu fie niciun fel de dubiu, anul acesta voi încheia un contract cu o companie de rating, care va veni să certifice toată această politică, dăunătoare pentru omul politic Decebal Făgădău, dar absolut sănătoasă pentru municipiul Constanța.

Florentina BOZÎNTAN