Ce trebuie să ştie constănţenii despre ouă roşii, cozonac şi vinuri

De sezon:

Perioada Sărbătorilor Pascale se apropie şi fiecare dintre noi vom avea pe masă ouă roşii, cozonac şi vin. Însă pentru a ne asigura că toate acestea sunt de buă calitate trebuie să fim foarte atenţi la ceea ce scrie pe ambalaj. Asociaţia Pro Consumatori (APC) a achiziţionat 17 tipuri de vopsea pentru ouă şi 31 de tipuri de cozonac din marile structuri comerciale, în vederea realizării unui studiu prin care să atragă atenţia în ceea ce priveşte conţinutul acestui tip de produs şi potenţialele efecte asupra sănătăţii consumatorilor.

Astfel, au fost analizate următoarele vopsele de ouă : Take (vopsea de ouă sidef marmorat, vopsea de ouă granulată, vopsea de ouă lichidă), Colours Heitmann (vopsea stick paint, pearl, brillant, glitter, glamour), Secom Onix Impex (vopsea Onix), Dr. Oetker (vopsea Carmin), Dr. Oetker ( kit pentru Ouă de Paşte), Polyrom Impex (vopsea solidă şi vopsea lichidă), Alex & Comp (vopsea solidă şi lichidă roşie, verde, galbenă), Alex & comp (lac pentru ouă), Dr. Oetker (vopsea Gallus) şi Gordena Impex (vopsea Imperial Multicolor şi hârtie pentru vopsit ouă roşii). Studiul a fost realizat de către o echipă de experţi a APC, coordonată de către conf. univ. dr. Costel Stanciu. În cele 17 tipuri de vopsea analizată au fost identificaţi 11 coloranţi alimentari (E102, E104, E110, E122, E124,E131, E133, E142,E151, E171 si E172), 3 conservanţi alimentari (E200, E203 si E211), 2 corectori de aciditate (E270 şi E524), 2 agenţi de îngroşare (E410 şi E415), 1 acidifiant – E330, 1 agent de umezire - E422 şi 1 stabilizator – E555.

Astfel, 8 dintre aceste vopsele conţin Azorubina, E122, un colorant roşu toxic, folosit în industria textilă, ce poate produce astm sau hiperactivitate la copii. Poate produce reacţii la persoanele care nu tolerează aspirina. Este un aditiv interzis în Japonia, Suedia, SUA, Austria şi Norvegia. Experţii APC recomandă să cumpăraţi ouă de categoria 0 şi 1 întrucât au coaja mai groasă şi nu trece vopseaua prin ele ajungând la conţinut. Ouăle de categoria 2 şi 3 provin de la găini crescute în hale industriale sau baterii, găini stresate şi au coaja foarte subţire, prin urmare vopseaua de ouă poate ajunge în interior. Odată pătate cu vopsea, ouăle nu mai pot fi mâncate pentru că devin toxice.

Ce trebuie să ştim despre cozonaci

Asociaţia Pro Consumatori a achiziţionat 31 tipuri de cozonac din marile structuri comerciale, fabricat/distribuit de 13 producători, cu gramajul cuprins între 325 g şi 1000 g, în vederea realizării unui studiu prin care să atragă atenţia în ceea ce priveşte conţinutul acestui tip de produs şi potenţialele efecte asupra sănătăţii consumatorilor. Conţinutul de cacao la produsele analizate variază între 0,5% şi 2%. Nici unul dintre produsele analizate nu respectă reţeta tradiţională a cozonacului (făină tip 000, lapte dulce, zahăr, ouă, unt, umplutură de diferite tipuri). La 65% dintre produsele analizate nu se menţionează tipul de făină de grâu folosită la fabricarea cozonacului. Un singur producător de cozonaci, SC Grewe SRL, dintre cei ale căror produse au fost analizate, declară că foloseşte făina tip 000. În cele 31 de produse analizate s-au identificat 30 de aditivi alimentari.

Ce trebuie să ştim despre vinuri

În asocierea vinului cu preparatele culinare există câteva reguli pe care le vom enumera mai jos. De reţinut însă, pentru cei mai curajoşi în experimentarea acestor asocieri, este că regulile sunt făcute pentru a fi... încălcate. Oricum, dincolo de acest aspect non-conformist, trebuie precizat de la început că există nişte reguli de bază, stabilite după numeroase experimente făcute de-a lungul evoluţiei bucătăriei moderne. „Armonia dintre felurile de mâncare şi vinurile servite creează o stare de satisfacţie şi mulţumire pentru orice consumator, iar capacitatea de a alege sau propune vinul cel mai bine adaptat situaţiei este unul dintre cele mai importante criterii de apreciere a unui serviciu din restaurant sau în faţa invitaţilor, dacă suntem gazde. Orice preparat culinar poate conţine unul sau mai multe din cele cinci elemente de bază ale gustului: dulce, acru, sărat, amar şi umami (un al cincilea element component al gustului, descoperit de japonezi la începutul secolului, care desemnează capacitatea proteinică a unei mâncări). Aceste nuanţe îşi pun amprenta şi asupra gustului vinurilor.

Mihaela UNGUREANU