CEDO tratatează prioritar noile probleme ridicate de pandemie privind respectarea drepturilor omului

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) are în vedere să trateze cu prioritate noile probleme ridicate de pandemia de COVID-19 în materie de respectarea drepturilor omului şi democraţie, a indicat joi preşedintele forului, Robert Spano, transmite AFP, citată de Agerpres.

"Pandemia globală a ridicat şi va ridica în continuare o serie de probleme în materie de drepturile omului", a afirmat judecătorul islandez într-o conferinţă de presă consacrată bilanţului anual al Curţii.

Aceste probleme survin "într-un context în care statele membre au sarcina dificilă de a răspunde pandemiei respectând în acelaşi timp drepturile omului, democraţia şi statul de drept", a adăugat acesta.

Robert Spano, care prezidează instanţa Consiliului Europei din mai anul trecut, a precizat că, de la începutul pandemiei de COVID-19, CEDO a primit "puţin peste 300 de solicitări de măsuri provizorii".

Au fost comunicate CEDO nouă cazuri referitoare, de exemplu, la interzicerea manifestaţiilor, dar acestea sunt încă în "fază preliminară", a menţionat Spano.

"Suntem hotărâţi să tratăm în mod rapid cazurile legate de pandemie", a insistat preşedintele CEDO, estimând că ar fi "inacceptabil pentru CEDO să dureze prea mult ca să dea răspunsuri în chestiuni primordiale cum este aceasta".

De regulă, durează câţiva ani după admiterea unei plângeri ca CEDO să ia o decizie într-un caz, iar Curtea nu poate fi sesizată împotriva unuia din cele 47 state membre ale Consiliului Europei decât după epuizarea căilor de recurs interne, aminteşte AFP.

Robert Spano a mai subliniat joi că, "în pofida crizei sanitare mondiale pe care am trăit-o, CEDO şi-a continuat activităţile, fapt cu atât mai important cu cât perioada pe care continuăm să o trăim a putut face loc unor restrângeri ale libertăţilor individuale".

Intervalul pentru sesizarea Curţii a fost extins, în faţa acestei situaţii, notează AFP.

Bilanţul pe 2020 al CEDO arată că au procesate 39.000 de sesizări, cu 4% mai puţine faţă de 2019, iar 1901 dintre acestea au făcut obiectul unei decizii pronunţate de magistraţii Curţii.

Statul cel mai condamnat a fost Rusia, cu 173 de decizii constatând încălcarea de către Moscova a Convenţiei europene a drepturilor omului. Rusia este urmată de Turcia, cu 85 de condamnări, şi de Ucraina, cu 82 de condamnări.

Bilanţul mai arată că la finele lui decembrie CEDO avea de soluţionat 62.000 de solicitări, cele mai multe din Rusia (22%), Turcia (19%), Ucraina (16,8%) şi România (12,2%).

"Curtea trebuie să continue să caute în mod agresiv noi mijloace de a reduce numărul de procese în aşteptare, menţinându-şi angajamentul de a lua decizii de înaltă calitate în cazurile prioritare", a conchis Robert Spano.