Constantin Herda, directorul Centrului Regional AFIR Sud-Est: Avem cele mai multe proiecte din țară. Video

Constantin Herda, directorul adjunct al Centrului Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale 2 Sud-Est, s-a aflat în studioul Replica, unde a acordat primul interviul în calitate de șef al CRFIR Regiunea Sud Est. Acesta a vorbit despre noile programe și linii de finanțare care se vor deschide anul viitor și despre problemele cu care se confruntă fermierii din zona Sud Est.

De câteva luni,  Constantin Herda este, oficial, directorul Centrului Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale 2 Sud-Est. Herda spune că experiența sa, dar și faptul că a mai fost șeful instituției, l-au recomandat pentru această funcție. „Sunt directorul Centrului din 2011, cu intermitențe, și începând cu luna august, am fost numit, prin decizie, director general adjunct, de către domnul director general de la București. Mă consider, cu toate că am o vârstă, încă tânăr și am acceptat această decizie ca o nouă provocare. Cunosc foarte bine toate proiectele. Au trecut toate prin mâna mea. Peste 13.000 de proiecte au fost în programul precedent, PNDR 2007-2013, 2014-2020. Acum avem Planul Național Strategic 2023-2017. Colegii mă cunosc, nu au fost probleme. Am o colaborare foarte bună cu toată lumea, inclusiv cu cei de la București, cu conducerea Agenției. Suntem de aceeași parte a barierei și vrem să facem treabă bună. Eu de fapt sunt director din ianuarie, dar decizia a apărut în august. Suntem pe primul loc în țară ca și grad de absorbție. Avem cele mai mari sume plătite din toată țara. 122 de milioane este o sumă record. Nu am făcut niciodată atât. Ne aflăm la o distanță detașată de următorul loc din clasament”, a declarat Constantin Herda. Luni, 16 octombrie, acest a avut o întâlnire la București cu șefii săi, dar și cu ministrul, în cadrul căreia s-a discutat despre viitoarele programe și linii de finanțare. De asemenea, Centrul Regional Sud Est a primit felicitările de rigoare, întrucât se află pe primul loc, pe țară, la capitolul absorbție fonduri europene. „Mărturisesc cu sinceritate că este prima dată când l-am întâlnit pe domnul ministru. Mi-a plăcut. Este un om tânăr, hotărât și pus pe treabă. Ne și solicită mult. Am avut acum o ședință de bilanț, în cadrul căreia am primit aprecieri, noi fiind pe primul loc. Am spus fiecare ce target am avut. Noi spre exemplu am avut de atins 70 de milioane, dar am ajuns la 122 de milioane, într-un an financiar. La noi anul financiar a început 16 octombrie 2022, până în 15 octombrie 2023”, a mai precizat Herda.

Ce trebuie să știe un antreprenor din mediul rural?

„Ar trebui în primul rând să știe care este cofinanțarea, care este intensitatea sprijinului, adică ce sumă se oferă nerambursabil și cu ce valoare trebuie să vin eu. Am avut și proiecte cu o intensitate a sprijinului în care noi puneam 90% și 10% cofinanțarea privată. Intensitatea sprijinului variază. Sunt mai mulți factori, care au condus la acest lucru. Ghidurile sunt consultative. Nu sunt încă definitive. Ele vor trece pe la Comitetul de Monitorizare. În general ele rămân așa. Un antreprenor trebuie să își facă niște calcule. Trebuie să știe că proiectul respectiv, care necesită niște autorizații și vize, este valabil 5 ani, de la ultima plată. Nu are voie să facă modificări pe proiectul respectiv sau să vândă mai departe. Am avut cazuri când am reziliat contracte aflate în monitorizare. Au trebuit atunci să înapoieze toți banii. Am avut un caz în 2013-2014, când un antreprenor din Tulcea a mutat utilajele în Argeș. S-a reziliat și a dat înapoi toți banii. S-a încălcat procedura. Timp de 5 ani de la ultima plată nu are voie să facă modificări majore. În cererea de finanțare și în contract este stipulat un număr de angajați, pe care antreprenorul trebuie să îl mențină după. La selecție primește un punctaj care e și în funcție de numărul de angajați, care trebuie să fie înregistrați în Revisal. Expertul verificator controlează acest lucru. Criteriile de eligibilitate diferă de la măsură la măsură”, a explicat Herda.

Birocrația, una dintre problemele cu care se confruntă fermierii

Problemele cu care se confruntă fermierii? Birocrația, în primul rând. „Noi avem cele mai multe proiecte din țară. Ne-a depășit la beneficiarii publici, cu puțin, Satul Mare. Solicitanții care depun proiectele au nevoie de niște avize. Aceasta este etapa unde ei întâmpină cel mai des probleme. La privat avem 209 proiecte. La publici, unde sunt Organizațiile de Irigații, UAT-urile cu proiecte de modernizare a străzilor, înființarea de canalizare, avem 213 proiecte, care au rămas în implementare. Mai sunt 138 de proiecte pe domeniul non-agricol, pe Serviciul LEADER. Este vorba despre GAL-urile, parteneriatele public-privat. Ei fac acest parteneriat și decid de ce au nevoie, de la vulcanizare până la cabinet stomatologic. Unele comune, din banii primiți din proiect, au făcut licee, grădinițe, after-school. Ei fac strategia, care este aprobată apoi de Autoritatea de Management de la Ministerul Agriculturii, și apoi întocmim contractele respective. Avem 138 de contracte non-agricole”.

Întrebat câte cazuri de corupție au existat, în ultimul an, la nivelul CRFIR Sud Est, privind accesarea sumelor de bani din fonduri europene, cu documentații false, Herda a declarat: „Noi avem o Direcție de Control și Antifraudă în componența Agenției. Dacă sunt probleme, ei anunță. Noi am avut probleme cu niște interpretări de procedură. Avem și un Serviciu de Control Intern și Administrativ. Avem și o testare pe care o dăm în fiecare lună”.

Interviul INTEGRAL îl puteți urmări în materialul VIDEO de mai jos:

.