De ce este importantă vitamina K la nou-născuți

Sunt cunoscute cazurile în care, imediat după naștere, bebelușilor li se administrează o injecție sau un vaccin. Acest ser conține vitamina K și este recomandat de medici datorită efectului sau benefic în coagularea sângelui.

Sursă foto: Shutterstock

După mai multe studii publicate, specialiștii au propus administrarea acestei injecții preventiv, dorind astfel să elimine posibilitatea instalării sindromului hemoragic cauzat de deficitul de vitamina K. Deși rară (1 la 100.000), afecțiunea este gravă, putând surveni chiar și decesul bebelușului, scrie doc.ro.

Vitamina K este o vitamina solubilă în grăsimi (liposolubilă), iar numele ei provine din cuvântul german Koagulation, care înseamnă coagulare. Această vitamina a fost descoperită de un biochimist danez, Henrik Dăm. În momentul în care nivelul de vitamina K din organism înregistrează o scădere bruscă, poate apărea hemoragia internă spontană. Din păcate, organismul nu poate produce singur această vitamina esențială, ci o procura din alimentație. De pildă, vitamina K1 se regăsește în legumele cu frunze, în timp ce vitamina K2 provine de la bacteriile care trăiesc în tractul intestinal.

Vitamina K ajută la coagularea sângelui, însă fătul nu primește o cantitate suficientă de vitamina K de la mama, pe parcursul celor 9 luni de sarcina. Deficitul de vitamina K poate fi prevenit prin administrarea acestei vitamine imediat după naștere. Până la împlinirea vârstei de 6 luni, bebelușul își va formă propriul "depozit" de vitamina K.

De ce pe cale injectabilă?

Vitamina K este administrată sub formă de injecție pentru că, pe cale orală, nu este la fel de bine absorbită de organismul bebelușului. Dacă, totuși, medicul recomandă administrarea orală a vitaminei K, această se va face în 3 doze: o doză la naștere, o doză la 2-5 zile după naștere și o doză la 4 săptămâni de la naștere.

Pentru că în timpul sarcinii vitamina K ajunge la făt prin placentă, după naștere lucrurile se schimbă și poate dura până la o săptămâna pentru a ajunge la un nivel normal. Tocmai de aceea, se recomandă că alăptarea să se facă cât mai rapid însă, mai nou, și producătorii de lapte praf adaugă un supliment de vitamina K.

Posibilitatea unei hemoragii cauzate de lipsa vitaminei K crește în cazul nașterilor premature sau în cazul bebelușilor născuți prin cezariană, ori în cazul în care mamei i s-au administrat pilule contra epilepsiei sau tuberculozei. Cu toate acestea, o treime dintre bebelușii care suferă de această boală nu se înscriu în nici una dintre categoriile de mai sus. Tocmai de aceea, s-a decis administrarea generalizată de vitamina K la toți nou-născuții.

Riscurile administrării vitaminei K nou-născuților

Injectarea vitaminei K nou-născuților nu prezintă riscuri mai grave decât durerea temporară cauzată de injecția în sine ori apariția unei vânătăi. Nu există studii care să dovedească alte efecte secundare ale acestei injecții.

Vitamina K este administrată sub formă unui ser care conține ingrediente precum propilenglicolul, al căror rol este de a ajută vitamina K să se dizolve.

Injecția cu vitamina K administrată la naștere are rolul de a preveni deficitul de vitamina K, care poate declanșa sindromul hemoragic, sindrom ce poate fi fatal pentru nou născuți.

Sunt importante medicamentele pe care gravida le ia în sarcină

În funcție de vârstă pe care o are bebelușul la debutul lipsei de vitamina K, deficiențele factorilor de coagulare a sângelui dependenți de vitamina K pot fi prezente chiar în primele 24 e ore de viață și sunt aproape exclusiv observate la bebelușii ale căror mame au luat medicamente care inhibă vitamina K, spun cercetătorii.

Aceste medicamente includ: anticonvulsivele, medicamentele prescrise împotriva tuberculozei, unele antibiotice și antagoniștii vitaminei K (warfarină, cumarină). Prezentarea clinică este adeseori severă, iar unii nou-născuți au hemoragie intraabdominala. Incidența deficiențelor timpurii de vitamina K la nou-născuți, în cazul mamelor care au luat aceste medicamente, fără a lua suplimente de vitamina K, variază de la 6% la 12%.

Odată ce deficitul de vitamina K a fost confirmat, această vitamina ar trebui să fie administrată intravenos, pentru a corectă carență existența. În 2003, Academia Americană de Pediatrie a recomandat că vitamina K1 ar trebui să fie administrată tuturor nou-născuților, că doză unică, intramuscular, în cantități cuprinse între 0,5-1 miligram.