De ce unii membri ai familiei fac COVID și alții nu, deși stau în aceeași casă?
De ce unii membri ai familiei fac COVID și alții nu, deși stau în aceeași casă?
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestExistă cazuri de familii cu patru-cinci membri, în care doi-trei se infectează cu SARS-CoV-2, dar deși locuiesc sub același acoperiș și împart același spațiu, ceilalți membri nu se infectează. Se infectează, de pildă, soția și copiii, dar nu se infectează soțul. Sau invers. Managerul Institutului Marius Nasta din Capitală, Beatrice Mahler, confirmă că există asemenea cazuri. Întrebată cum se explică o astfel de situație, dr. Beatrice Mahler a subliniat că pot fi două aspecte diferite.
„Pe de o parte, putem avea persoane care nu dezvoltă simptome ale bolii și atunci, cel puțin conform definiției de caz, ele nu sunt testate și practic, nu depistăm cazul pozitiv pentru că el nu s-a testat. Dar există și posibilitatea ca persoanele respective să aibă o imunitate bună, o imunitate de moment care să permită ca această infecție să nu se producă în corpul lor. Sunt studii în acest sens, nu sunt date publicității, dar se ridică problema unui sistem imunitar eficient”, a arătat dr. Beatrice Mahler într-o intervenție la Digi24.
„Ce trebuie să reținem însă este că sistemul imunitar nu este constantă permanentă în viața noastră, el variază foarte mult în funcție de factori externi, de stres, de modul în care ne alimentăm, de respectarea orelor de somn. Or, dacă aceste lucruri se modifică de la o săptămână la alta, și răspunsul imun al organismului nostru față de orice boală, față de orice infecție se modifică. Prin urmare, nu trebuie să ne bazăm pe imunitatea naturală, ci trebuie să găsim soluții - și vaccinul este o soluție - să stimulăm imunitatea și să ajutăm formarea de anticorpi în organism specifici bolilor cu care riscăm să ne întâlnim”, a explicat dr. Beatrice Mahler.
Ea spune că și cantitatea de particule care ajunge în organism contează foarte mult și, la fel ca mulți alți medici, spune că nu trebuie să ne fie frică de curenții de aer.
„Într-adevăr, acolo unde există o expunere la un mediu în care cantitatea de virus este foarte mare, riscul de boală este mult mai mare. De aceea, este extrem de important, atunci când suntem la locul de muncă sau într-o încăpere, ferestrele să fie permanent deschise, ventilația să fie adecvată, pentru că o ventilație adecvată scade riscul de infecție. Sigur, la această ventilație adecvată să se adauge și spălatul mâinilor și purtarea măștilor. Dar acel 'curent', cum îl cunoaștem popular, de fereastră/ușă deschisă și de care ne ferim, în acest caz, atunci când vorbim de boli cu transmitere aeriană, este o soluție eficientă de prevenție”, a atras atenția dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București, scrie digi24.ro.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News