Fostul director al Portului Constanța, ACHITAT în dosarul în care e acuzat că a dat MITĂ o MAȘINĂ și o POȘETĂ
Fostul director al Portului Constanța, ACHITAT în dosarul în care e acuzat că a dat MITĂ o MAȘINĂ și o POȘETĂ
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestMircea Marcu, fostul director al Portului Constanța, a fost achitat de judecătorii din București, după ce a fost acuzat că a oferit mită... mai puțin obișnuită: o poșetă Louis Vuitton și o mașină. Curtea de Apel Bucureşti a achitat-o definitiv și pe Georgeta Speranţa Ionescu, fost director economic în ministerul Mediului în mandatul lui Laszlo Borbely, acuzată de luare de mită. Unul dintre judecători a vrut să o condamne la 3 ani de închisoare cu suspendare.
Speranta Georgeta Ionescu, director general in cadrul Ministerului Muncii si Justitiei Sociale, a fost trimisa in judecată în decembrie 2017 pentru ca ar primit o mita neobisnuita: un autoturism A3 si o geanta Louis Vouitton. Alături de ea a fost și Mircea Marcu, fostul directr al Portului Constanța, acuzat de dare de mită. Dosarul a fost instrumentat d eTribunalul București, care a decis să-ia chite pe cei doi, în 14 mai 2019. Procurorii DNA au formulat recurs, speța ajungând la Curtea de Apel București. Pe 30 martie, magistrații s-au pronunțat definitiv: au respins, ca nefondat, apelul. Deși, unul din judecători a decis condamnarea lui Ionescu la 3 ni, iar în cazul lui Mracu a menținut achitarea, ca fiind fapta prescrisă.
De ce sunt acuzați!
Potrivit rechizitoriului, în perioada iulie 2010 – aprilie 2011, inculpata Ionescu (fostă Munteanu) Speranţa Georgeta, în calitate de director general economic în cadrul Ministerului Mediului și Pădurilor, a acceptat promisiunea inculpatului Marcu Mircea de primi din partea acestuia un autoturism Audi A3, în schimbul căruia, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, să avizeze propunerile de stabilire a alocațiilor bugetare pentru obiectivul de investiții „Regularizarea văilor Agigea și Lazu, jud. Constanța” și, implicit, să susțină interesele societății comerciale administrate de acesta din urmă, în raporturile cu Ministerul Mediului și Pădurilor și cu instituțiile publice din subordinea sa. Pentru aceste „servicii” inculpata a primit de la omul de afaceri suma de 61.394 lei, reprezentând o parte din contravaloarea autoturismului, precum și o geantă în valoare de 6.300 lei.
Concret, la data de 23.06.2010, pe site-ul Sistemului Electronic de Achiziții Publice a fost postat anunțul de participare la licitația publică pentru obiectivul de investiții ”Regularizarea văilor Agigea și Lazu, jud. Constanţa”.
După deschiderea ofertelor depuse de către participanți, activitate care s-a desfăşurat în data de 28.07.2010, asocierea din care făcea parte și societatea administrată de inculpatul Marcu Mircea s-a clasat pe locul al patrulea din cinci ofertanți. Cu toate acestea, datorită influenței pe care inculpata Ionescu (fostă Munteanu) Speranţa Georgeta a lăsat să se creadă că ar avea-o asupra funcționarilor publici implicați în derularea procedurii de achiziție publică, asocierea de firme clasată pe locul al patrulea a fost declarată câştigătoare, iar contractul de lucrări a fost încheiat la data de 12.10.2010.
Speranța Ionescu
De menționat este faptul că, în momentul organizării licitaţiei publice, societatea comercială administrată de inculpatul Marcu Mircea nu deţinea nici utilajele necesare pentru executarea lucrărilor, nici angajaţi specializaţi în construcţii, nici experienţă şi nici resursele financiare pentru susţinerea lucrărilor.
Ulterior, susținerea de către inculpata Ionescu (fostă Munteanu) Speranța Georgeta a intereselor societății comerciale administrată de inculpatul Marcu Mircea, în raporturile acesteia cu Ministerul Mediului și Pădurilor și cu instituțiile publice din subordinea ministerului, s-a manifestat și în legătură cu stabilirea alocațiilor bugetare pentru obiectivul de investiții „Regularizarea văilor Agigea și Lazu, jud. Constanța”.
Mirela PASCAL
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News