Modificarea legii privind sprijinul românilor de pretutindeni, pe masa comisiilor senatului - vezi ce se spune despre aromâni

Un grup de parlamentari, printre care şi senatorii Mircea Banias şi Puiu Haşotti au propus modificarea legii nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, în sensul definirii şi extinderii sintagmei "români de pretutindeni". Astfel se prevede recunoaşterea drepturilor persoanelor care îşi asumă în mod liber identitatea culturală română - persoane de origine română şi cele aparţinând filonului lingvistic şi cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceştia sunt apelaţi. Modificarea survine în urma faptului că textul de lege actual nu explică sintagma de "român de pretutindeni", omisiune din care au decurs o serie de neajunsuri. "Conform notei metodologice folosite pentru ultimul recensământ efectuat în 2002, la etnia româna s-au inclus şi persoanele care s-au declarat aromâni şi macedoromâni. Unul dintre motivele care au stat la baza acestei decizii a fost, în cazul primului grup, faptul că majoritatea aromânilor din România se consideră români din sudul Dunării. Potrivit unei ample anchete efectuate de profesorul german Thede Kahl în 1998, 70-75% dintre locuitorii aromâni nu se consideră sau nu vor să fie consideraţi minoritate etnică. Numirile care fac referire la românii de pretutindeni şi care sunt incluse în prezentul proiect de lege acoperă, în primul rând, aria denumirilor ştiinţifice folosite pentru români (daco-români, macedo-români, megleno-români, etc.)", se arată în expunerea de motive. Grupul parlamentar a mai arătat că denumirile de "aromân", "armân", "fârşerot" intră la categoria infranime utilizate pe scară largă, fiind incluse în respectivul proiect. Având avizul legislativ favorabil din partea Consiliului Legislativ, proiectul de modificare aşteaptă, în februarie, avizele comisiilor de politică externă, cea pentru drepturile omului, culte şi minorităţi şi cea pentru egalitate de şanse.

Florin ILIESCU