Patronatul Peştelui din România cere o compensaţie de 250 de euro la hectar pentru fermele de acvacultură

Patronatul Peştelui din România cere o compensaţie de 250 de euro la hectar pentru peştele mâncat de păsările ihtiofage din fermele de acvacultură, a anunţat, luni, Mariana Munteanu, preşedinte Patronatul Peştelui din România.

"Cei doi piloni pe care îi are zootehnia şi agricultura îi solicită şi acvacultura. Adică Pilonul I de subvenţii pe kilogramul de peşte livrat şi Pilonul II de investiţii în care să avem măsuri de acvamediu, de compensare a acestor pierderi privind apartenenţa la SIT Natura 2000 care ar fi de 250 de euro pe hectar pe an", a declarat Mariana Munteanu, în cadrul unei conferinţe.

În ceea ce priveşte subvenţia, ea a spus că organizaţia va face un calcul şi va oferi o cifră ulterior.

Întrebată de presă dacă a organizat conferinţa la solicitarea ministrului Agriculturii, Mariana Munteanu a menţionat că solicitarea a venit din partea fermierilor.

"Eu eram la Braşov, sunt la un curs de politici publice cu Asociaţia de Promovare a Produsului Românesc, am venit acum dimineaţă pentru că m-au sunat colegii din Deltă pentru că toate discuţiile s-au făcut doar pe cormoran şi atunci a trebuit să iau atitudine în privinţa pelicanului, în primul rând. Pentru că biodiversitatea din Delta Dunării nu este în niciun fel subvenţionată, nu este în niciun fel compensată. Nu puteam să lăsăm lucrurile aşa doar să discutăm şi să ducem în derizoriu o problemă foarte grea pe care o au fermierii din Delta Dunării....Faptul că domnul ministru Daea a ridicat problema acolo, noi nu putem decât să-i mulţumim", a spus Mariana Munteanu.

George Ionescu, fermier din Valea Argovei, a explicat în cadrul conferinţei că păsările ihtiofage pot mânca până la 80% din producţie în cazul fermelor care au pepiniere şi în fermele din Delta Dunării. El a declarat că păsările mănâncă anual 25.000 - 30.000 de tone de peşte pe an, în condiţiile în care producţia naţională ajunge la 12.000 de tone.

De asemenea, fermierul a menţionat că în cazul cormoranului nu există prădători naturali şi astfel nu poate fi reglat natural.

La rândul său, George Ionescu a declarat că nu ministrul Agriculturii a solicitat organizarea conferinţei, dar că este regretabil că subiectul "a fost aruncat în derizoriu".

"Noi în spiritul nostru românesc, aşa mai gregar, aruncăm un subiect în derizoriu şi nu facem decât să ne tragem un glonţ în picior singuri pentru că celelalte state îşi ştiu interesul şi îl urmăresc şi merg înainte, iar noi rămânem cu restricţiile", a mai spus George Ionescu.

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a declarat recent, pentru AGERPRES, că o foarte mare problemă pentru acvacultura din România sunt cormoranii care pun probleme şi pentru unii fermieri piscicoli care au fost nevoiţi să renunţe la afaceri şi să se reprofileze din cauza pierderilor înregistrate şi de aceea Comisia Europeană trebuie să găsească soluţii.

El a făcut aceste precizări în contextul declaraţiilor din Parlamentul European în care încerca să atragă atenţia asupra pagubelor imense pe care le produc cormoranii fermierilor piscicoli, decimând peştele, în condiţiile în care această specie de păsări este protejată printr-o directivă europeană, iar mijloacele folosite de fermieri pentru a-i alunga s-au dovedit ineficiente.

"Unii fermieri piscicoli au fost nevoiţi să renunţe la afaceri şi să se reprofileze, să cultive terenurile pur şi simplu ca pe terenuri arabile, secând bălţile respective pentru că nu mai puteau face faţă. Este o îngrijorare la nivelul fermierilor români şi nu numai, ci şi a celor din alte ţări în ceea ce priveşte activitatea din acvacultură. Ei nu-şi mai pot dezvolta afacerea, nu mai pot accesa fonduri de la UE pentru că activitatea de pescuit este paralizată de numărul mare de cormorani, care, având protecţie, afectează populaţia de peşti. Ei nu se mai sperie de nimic, toate mijloacele care au fost folosite de fermierii piscicoli s-au dovedit ineficiente. Ei nu se mai sperie de om, intră în masa apei şi mănâncă peştele şi dezastrul este formidabil la pepinierele piscicole, cele care asigura continuitatea procesului piscicol şi împrospătarea resursei. Eu într-adevăr am avut o discuţie cu comisarul Vela (comisarul european Karmenu Vella, responsabil pentru mediu, afaceri maritime şi pescuit, n.r.) în România despre cormorani, i-am spus-o şi lui aşa şi repet: cormoranii fac baie în piscină, aşa cum urşii bat la geamul românilor, aşa cum urşii au luat-o prin oraşele de munte şi dirijează circulaţia. Trebuie să găsim soluţii să reducem populaţia. Protejăm cormoranul, dar în biodiversitatea aceasta sunt şi peştii", a subliniat Petre Daea în 24 ianuarie.

AGERPRES