Prezența unei pisici poate să reducă riscul de astm la copiii mici

Se pare că dacă ai o pisica prin preajma atunci când ești mic, riscul de astm este redus. Însă există unele condiții pentru că această "regulă" să se aplice.

Să ai un animal de companie când ești copil este un lucru minunat, dar se pare că pisicile au un beneficiu în plus: ele ar putea oferi protecție împotriva anumitor afecțiuni pulmonare, precum bronșită și pneumonia.

Însă înainte de a merge la pet shop pentru a-i cumpără bebelușului tău abia născut o pisica "anti-astm", ar trebui să știi că există și o "capcană": dacă se întâmplă să ai versiuni cu mutații ale unei anumite gene, ajutorul din partea felinelor ar putea, însă, să declanșeze eczemă. Așa că probabil te întrebi ce ai de făcut, că părinte? Ții prin preajma copilului o pisica sau nu?

O cercetare condusă de o echipa de oameni de știință de la un centru de studii despre astm din Danemarca (Copenhagen Studies on Asthma în Childhood Research Centre sau COPSAC) a oferit o posibilă explicație referitoare la motivul pentru care animalele de companie și astmul intră atât de des în conflict.

Până acum, studiile au arătat rezultate contradictorii - să deții un animal de companie poate ajută la prevenirea anumitor boli legate de hipersensibilitatea alergică, poate să nu facă nicio diferența sau poate să agraveze aceste afecțiuni.

Se pare că este vorba de un mic detaliu, iar acel detaliu este o variație a genei 17q21, scrie sciencealert.com. Numită TT, cercetătorii au descoperit deja că această varianta genetică dublează riscul de boli "atopice" (atopie fiind acea manifestare a unei hipersensibilitati alergice), cum ar fi astmul și inflamatia bronhiilor. Totodată, varianta genetică a devenit un prim candidat pentru studiile care analizează influență mediului asupra dezvoltării copilului.

În cel mai recent studiu, cercetătorii au analizat informațiile medicale, genetice și pe cele legate de mediul înconjurător ce proveneau de la 377 de copii danezi, ale căror mame au fost diagnosticate cu astm. Această analiză a includ și o "harta" a genelor micuților, cât și mostre de alergeni colectate de pe patuturile copiilor.

Aproape o treime dintre copii aveau varianta genetică TT, care i-ar fi făcut mai predispuși să dezvolte astm, la fel că mamele lor. O analiză a cifrelor a arătat, însă, că dacă micuții au avut o pisică prin preajma, atunci când s-au născut, s-a redus riscul impactului acestei gene.

Cu alte cuvinte, dacă ești suficient de ghinionist să ai această gena care îți dublează șansele de a face astm, adoptarea unei pisici mai devreme, în copilărie, poate ajută la micșorarea acestui risc.

Procesul exact din spatele acestei protecții sporite nu este foarte clar. Alergenii ar putea să intervină în mod direct în expresia genei sau poate că este explicația este mai complicată, implicând microbii din microfloră pisicii.

Indiferent de beneficiile ascunse ale traiului alături de o pisica, câinii nu au acest efect. Nu a existat o reducere similară în ceea ce privește riscul de astm pentru acei nou-născuți care au împărțit locuința cu un câine, mai scrie sciencealert.com, citat de doc.ro.