Programul Mureșan pregătește restructurări dure: TAROM la privatizare, pensii recalculate și companii de stat închise

Programul de guvernare pregătit pentru Cabinetul condus de Siegfried Mureșan este prezentat public în cheia „reformelor”, a eficientizării statului și a unei mai bune gestionări a banului public, după publicarea „liniilor directoare” de zilele trecute. Varianta detaliată a documentului arată însă o imagine mult mai dură: companii de stat care pot fi privatizate sau lichidate, TAROM scoasă la vânzare, beneficii salariale eliminate, reduceri de personal, pensii militare recalculate, cumulul pensiei cu salariul la stat interzis, paturi de spital reduse, restructurări ample în Poliție și intervenții sensibile în Justiție.

Siegfried Mureșan

Documentul analizat de stiripesurse.ro este o variantă de lucru, care poate suferi modificări în funcție de intervențiile miniștrilor propuși.

Un detaliu relevant apare în metadatele fișierului: autorul este trecut drept Cancelaria Prim-Ministrului, iar ultima persoană indicată ca editor al documentului este europarlamentarul UDMR Iuliu Winkler.

Dincolo de formulările optimiste despre modernizare și debirocratizare, textul conține 381 de măsuri și schițează un stat mai mic, cu mai puține posturi, companii publice supuse unei logici de piață mai dure și o serie de reforme susceptibile să provoace conflicte cu sindicatele, magistrații, militarii, polițiștii, primarii, medicii sau angajații companiilor publice.

Stat mai mic: posturi tăiate, instituții comasate, sectoare slăbite

Programul propune reducerea numărului de parlamentari cu 13%, maximum trei secretari de stat în fiecare minister și comasarea unor agenții și instituții cu atribuții similare.

În administrația centrală și serviciile deconcentrate, regula ar urma să fie „o angajare la două plecări”, ceea ce înseamnă că scăderea numărului de angajați nu ar fi doar efectul unor reorganizări punctuale, ci o politică explicită.

Și Bucureștiul intră într-o reformă cu potențial exploziv, urbanismul, educația și sănătatea ar urma să fie transferate de la sectoare la Primăria Generală, împreună cu resursele financiare aferente.

În practică, primarii de sector ar pierde controlul asupra unor domenii-cheie, ceea ce poate declanșa o confruntare politică serioasă în Capitală.

Companiile de stat: performanță sau ieșire din sistem

Programul schimbă radical filosofia privind companiile publice. Fiecare societate aflată în subordinea administrației centrale ar urma să fie încadrată, în termen de 12 luni, într-unul dintre câteva regimuri: listare la bursă, privatizare sau concesiune, monopol natural, serviciu public sau închidere.

Companiile cu pierderi timp de doi ani consecutivi ar urma să primească un rating public de la A la E. Pentru cele clasificate la nivelurile cele mai slabe, soluția poate fi restructurarea, parteneriatul public-privat sau lichidarea. Trei ani consecutivi de pierderi pot declanșa ieșirea companiei din portofoliul statului.

Salariile 13 și 14, primele și alte beneficii intră la tăiere

Tot în companiile de stat, programul vrea eliminarea salariilor 13 și 14, a unor bonusuri, primelor de sărbători și decontărilor considerate nejustificate. Sunt prevăzute și reduceri de personal „acolo unde se justifică”.

Problema este că o parte dintre aceste drepturi sunt prevăzute în contracte colective de muncă, iar Guvernul nu le poate elimina pur și simplu printr-o decizie politică. Chiar documentul admite indirect dificultatea, vorbind despre un audit juridic al contractelor existente.

Formularea dintr-un alt capitol, privind revizuirea contractelor colective care prevăd „drepturi exagerate”, este la rândul ei problematică, „drept exagerat” fiind o formulă politică, nu una juridică.

TAROM, scoasă la privatizare

Unul dintre cele mai sensibile puncte privește TAROM. Programul prevede explicit privatizarea competitivă a companiei și spune că aceasta nu ar mai trebui să primească bani publici noi.

În același timp, statul ar urma să listeze la bursă pachete din companiile care administrează Aeroportul Otopeni și Portul Constanța, iar unele terminale ar urma să fie concesionate competitiv.

Politic însă, TAROM, Otopeni și Portul Constanța sunt subiecte care pot fi rapid transformate într-o dezbatere despre vânzarea activelor strategice ale statului.

Cumulul pensiei cu salariul la stat ar urma să fie interzis

Programul propune interzicerea cumulului pensiei cu salariul în sectorul public și eliminarea pensionării anticipate în sistemele în care ieșirea din activitate este considerată prea rapidă.

Este o măsură care poate lovi direct în zeci de mii de persoane reangajate în sistemul public după pensionare.

În plus, formularea generală riscă să redeschidă o dezbatere constituțională veche, pentru că o interdicție absolută trebuie justificată prin criterii obiective și proporționale.

Pensii militare recalculate după contribuție

Un alt focar major de tensiune îl reprezintă pensiile din apărare, ordine publică și siguranță națională.

Programul prevede recalcularea cuantumului după contribuție și vechime, în timp ce particularitățile profesiei ar urma să fie reflectate în vârsta de pensionare și condițiile de muncă.

Pentru militari, polițiști, jandarmi și angajații structurilor de informații, acesta poate deveni unul dintre cele mai sensibile puncte ale programului.

Ajutoare sociale condiționate de muncă

Programul pleacă explicit de la ideea „mai puține stimulente pentru nemuncă”.

Ajutoarele pentru persoanele considerate apte de muncă ar urma să fie condiționate de participarea la muncă sau programe de formare, iar prestațiile ar fi retrase gradual odată cu angajarea.

Măsura poate fi prezentată drept stimulent pentru revenirea pe piața muncii, dar aplicarea ei va depinde decisiv de modul în care statul definește persoana „aptă de muncă” și de accesul real la locuri de muncă și formare.

Sănătate: se reduc paturi și se întăresc sancțiunile pentru medici

În spitalele cu grad redus de ocupare, paturile de internare continuă ar urma să fie reduse, iar capacitatea mutată spre ambulatoriu, recuperare și paliație.

La nivel local, orice reducere a numărului de paturi poate fi percepută ca o diminuare a serviciilor medicale.

Programul prevede și sancțiuni mai dure pentru medicii care acordă concedii medicale ilegal, până la suspendarea dreptului de liberă practică.

Medicii care lucrează simultan la stat și privat ar urma, la rândul lor, să fie controlați mai strict, iar activitatea privată desfășurată în timpul programului public să fie sancționată.

Justiție: Guvernul intră în zone extrem de sensibile

Este prevăzută modificarea sistemului de alegere a membrilor CSM, reformarea Inspecției Judiciare, schimbarea regulilor de promovare a magistraților și reorganizarea hărții judiciare.

Instanțele foarte mici ar putea fi comasate, iar parchetele de pe lângă judecătorii reunite în structuri județene.

Programul vrea și limitarea puterii ierarhice în parchete: procurorul general și procurorul-șef al DNA nu ar mai putea infirma în actualele condiții măsurile și soluțiile procurorilor de caz.

Una dintre cele mai controversate fraze din întregul program apare însă în legătură cu Înalta Curte.

După ce propune eșalonarea drepturilor salariale câștigate de magistrați în instanță, documentul adaugă că „Înalta Curte nu mai este ordonator de credite”.

Măsura vine după conflictul direct dintre ÎCCJ și Guvern privind miliardele de lei reprezentând restanțe salariale din Justiție.

Poliția Locală, scoasă din ordinea publică

Ministerul Afacerilor Interne ar urma să treacă printr-o restructurare profundă. Poliția Română, Poliția de Frontieră și componenta operativă a Inspectoratului General pentru Imigrări ar urma să fie integrate într-o singură structură națională.

În paralel, Poliția Locală ar pierde gradual atribuțiile de ordine și siguranță publică.

Primăriilor le-ar rămâne funcțiile administrative (parcări, disciplina în construcții, comerț, mediu), dar fără o structură locală paralelă de ordine publică.

O parte dintre polițiștii locali ar putea fi preluați de Poliția Națională dacă îndeplinesc condițiile profesionale, medicale și de integritate.

Pentru primari și pentru angajații polițiilor locale, reforma poate deveni unul dintre cele mai contestate capitole ale programului.

Foștii ofițeri de informații, ținuți departe de politică, presă și Justiție

Capitolul privind serviciile de informații conține măsuri extrem de restrictive. Recrutarea de ofițeri acoperiți sau colaboratori dintre jurnaliști, membri de partid și clerici ar urma să devină infracțiune.

Directorii și adjuncții serviciilor nu ar putea rămâne în funcții mai mult de opt ani.

După ieșirea din sistem, însă, programul propune o veritabilă perioadă de carantină: timp de zece ani, foștii ofițeri nu ar putea ocupa funcții în presă, Justiție sau conducerea instituțiilor publice, iar timp de cinci ani nu ar putea candida sau ocupa funcții politice.

O interdicție atât de largă, aplicată tuturor rezerviștilor fără diferențiere, riscă să intre în conflict cu principiul proporționalității, dreptul la muncă și drepturile electorale.

Profesorii: gradația de merit dispare în forma actuală

Programul vrea să înlocuiască gradația de merit cu o primă de performanță acordată la nivelul fiecărei școli.

Prima ar fi de 10-20% din salariul de bază și ar putea fi acordată pentru cel mult 30% dintre profesori, pentru perioade de trei, șase sau 12 luni.

Recompensa financiară nu ar mai fi una relativ stabilă, ci una temporară și decisă mult mai aproape de conducerea școlii.

Sindicatele ar putea ridica inevitabil problema criteriilor de evaluare și a riscului de favoritism.

Fermierii mici pot pierde accesul la subvenții

În agricultură, programul propune un prag minim de cinci hectare pentru subvenționarea fermierului activ.

Într-o țară caracterizată tocmai prin fragmentarea proprietății agricole, măsura poate lovi direct micii producători.

Tot în agricultură sunt prevăzute comasarea APIA și AFIR, scheme pentru irigații, despăgubiri pentru secetă și un sistem „3 RO” pentru identificarea produselor integral românești.

Fiscalitate: promisiunile mari sunt condiționate

Pe taxe, programul promite că nu vor exista impozite noi în 2027 și 2028 și că va fi menținută cota unică. Impozitul minim pe cifra de afaceri ar urma să fie eliminat de la 1 ianuarie 2027.

În schimb, revenirea TVA la 19% nu are un termen clar: se va face „de îndată ce România își va permite acest lucru”. Cu alte cuvinte, una dintre cele mai atractive promisiuni fiscale este condiționată de o evaluare bugetară viitoare.

ANAF ar urma să își extindă masiv analiza de risc, folosind datele din e-Factura, SAF-T, case de marcat și declarații fiscale. Contribuabilii cu istoric bun ar primi controale mai rare și rambursări mai rapide, iar ANAF și Autoritatea Vamală ar urma să fie reunificate.

Apărare: până la 5% din PIB, în timp ce statul taie în alte zone

România ar urma să crească gradual cheltuielile și investițiile din apărare până la 5% din PIB. Programul împarte ținta între 3,5% pentru apărare propriu-zisă și 1,5% pentru infrastructură și investiții conexe.

În același timp în care cere reduceri de personal, lichidarea companiilor neviabile și disciplină bugetară în administrație, programul asumă o creștere masivă a efortului financiar pentru apărare.

Prioritățile sunt apărarea antiaeriană și antirachetă, muniția, capabilitățile navale, dronele și industria națională de apărare.

Un program care cere sacrificii înainte să promită prosperitate

Mesajul public al viitorului Cabinet vorbește despre eficiență, reformă, creștere economică și un trai mai bun.

Varianta de lucru arată însă că drumul propus până acolo este presărat cu măsuri care presupun costuri imediate pentru numeroase categorii.

Angajați ai companiilor de stat pot pierde beneficii sau locuri de muncă. Unele companii pot fi vândute sau închise. Militarii și polițiștii își pot vedea sistemul de pensii schimbat. Pensionarii reangajați la stat pot fi obligați să aleagă între pensie și salariu. Primarii de sector și-ar putea pierde atribuții importante. Poliția Locală ar fi restrânsă. Magistrații s-ar confrunta cu o nouă arhitectură bugetară. Profesorii ar pierde actualul sistem al gradației de merit. Micii fermieri pot ieși din zona subvenționată.

Unele dintre aceste măsuri pot fi apărate prin argumente economice sau administrative. Altele sunt formulate suficient de vag încât pot ascunde efecte mult mai dure decât sugerează titlul capitolului în care apar. Iar câteva ridică deja probleme juridice evidente.

În ansamblu, programul Mureșan seamănă mai puțin cu un document de continuitate liniștită și mai mult cu un proiect de restructurare accelerată a statului, cu numeroși perdanți potențiali și cu suficiente puncte de conflict pentru a produce opoziție înainte ca reformele să ajungă măcar în Parlament.

Totul pentru un Cabinet care, în acest moment, nu are nici măcar certitudinea că va primi votul de învestitură, potrivit știripesurse.