Proiect de lege: Scutire de taxe pentru studenți

Un proiect de lege depus la Senat vizează introducerea unor facilități fiscale pentru studenții care lucrează astfel încât să scadă rata abandonului universitar.

Un proiect de lege depus la Senat are ca scop stimularea studenților în a-și găsi un loc de muncă precum și prevenirea abandonului universitar de către studenții care nu au mijloacele să se întrețină singuri pe durata studiilor.

Asigurările de sănătate, plătite în cuantum redus

Inițiatorii sunt un grup de parlamentari USR care susțin că ar trebui eliminată obligația studenților care lucrează de a plăti asigurări de sănătate. Statutul de student vine automat cu asigurare de sănătate, însă Codul Fiscal prevede că studenții care obţin venituri din salarii, din activităţi independente sau din cedarea folosinţei bunurilor trebui să achite contribuție de asigurări de sănătate.

„Apreciem că prevederea legislativă anterior indicată, statuată prin art. 154 alin. (1) litera a). Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, este cât se poate de inechitabilă şi inoportună în contextul procentului mic de absolvenţi de studii superioare (ultimul loc în UE) şi al fenomenului abandonului universitar”, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege.

Inițiativa legislativă prevede că aceste contribuții vor trebui plătite de către studenții care au și un loc de muncă doar pentru partea din salariu care depășește cuantumul salariului minim brut de economie. În cazul celor veniturilor realizate din activităţi independente şi agricultură, normele legislative în vigoare prevăd obligaţia plăţii contribuţiei de asigurări sociale de sănătate doar pentru valoarea a 12 salarii minime brute pe ţară, astfel că studenții care se încadrează în această categorie ar scăpa cu totul de plata contribuției de asigurări de sănătate.

Facilitatea fiscală astfel acordată este justificată prin faptul că România are cel mai mic procent al populației care a absolvit studii de învățământ terțiar, adică universitar sau postliceal, de numai 23%. Spre comparație, Luxemburg și Irlanda au trecut de 60%, iar Belgia, Cipru, Lituania și Olanda depășesc pragul de 50%.

Numărul de studenți în România este în scădere

Situația țării noastre este cu atât mai îngrijorătoare cu cât tendința este una de scădere a numărului de studenți, peste nivelul care ar putea fi explicat de nivelul demografic. Astfel, în anul universitar  2011-2012 erau 539.852 studenți, iar în 2020-2021 numărul lor scăzuse la 418.346.

„La aceste date se adaugă şi faptul că abandonul universitar reprezintă un fenomen de amploare în România. Calculat ca diferenţă procentuală dintre efectivele de la început şi cele de la sfârşit de an universitar, indicatorul abandonului şcolar, cuprinde, în perioada de referinţă 2014/2015 – 2019/2020, valori procentuale cuprinse între 15,4% şi 12,1%”, se arată în expunerea de motive a proiectului.

„La aceste date se adaugă şi faptul că abandonul universitar reprezintă un fenomen de amploare în România. Calculat ca diferenţă procentuală dintre efectivele de la început şi cele de la sfârşit de an universitar, indicatorul abandonului şcolar, cuprinde, în perioada de referinţă 2014/2015 – 2019/2020, valori procentuale cuprinse între 15,4% şi 12,1%”, se arată în expunerea de motive a proiectului.

Studiile au arătat că există mai mulți factori de risc pentru abandonul universitar. Probabilitatea este mai mare pentru studenții de la formele de învățământ cu frecvență redusă, a celor care provin din regiuni geografice izolate, pentru studenții de peste 25 de ani și pentru cei cu statut socioeconomic scăzut. Riscul crește considerabil atunci când sunt prezenți mai mulți asemenea factori. De exemplu, studenții din familii sărace sunt înscriși la cursuri cu frecvență redusă pentru că trebuie să muncească pentru a-și asigura traiul zilnic.

În România, studenții nu doar că nu beneficiază de măsuri de susținere din partea statului pe durata studiilor, dar mai sunt și impozitați atunci când obțin un loc de muncă. În schimb, alte țări europene au în vigoare un regim fiscal mai îngăduitor față de veniturile studenților, ceea ce face ca abandonul universitar să fie foarte rar.

„În Austria şi Germania sunt reglementate veniturile marginale şi mini-job-urile (locuri de muncă cu normă redusă), în Belgia şi Franţa, veniturile studenţilor pot fi declarate împreună cu cele ale părinţilor cu scopul obţinerii de deduceri fiscale, iar în Finlanda, statul acordă ajutor financiar studenţilor în funcţie de venitul declarat autorităţilor, dar şi compensaţii în vederea acoperirii creditelor studenţeşti cu respectarea anumitor termeni şi condiţii, iar Polonia subvenţionează dobânda la creditele studenţeşti. Croaţia a reglementat domeniul de activitate al studenţilor printr-o lege specială prin intermediul căreia este stabilită chiar și o valoare anuală a muncii per oră în baza unui calcul care are în centru salariul minim pe economie”, exemplifică inițiatorii proiectului de lege, scrie fanatik.ro.