România a reuşit să obţină pentru viitoarea perioadă de programare aproape 80 de miliarde de euro

România a atras până la începutul lunii decembrie a anului în curs 9,07 miliarde de euro din fondurile europene aferente politicii de coeziune alocate perioadei 2014 - 2020, ceea ce echivalează cu o rată de absorbţie de 40,14%.

În următorii ani va beneficia de 46,4 miliarde de euro prin bugetul multianual al Uniunii Europene, cărora li se vor adăuga 33,5 miliarde de euro din Planul de redresare, ajungând astfel la aproape 80 de miliarde de euro, cea mai mare sumă obţinută de ţara noastră până în prezent.

Peste 30 de miliarde de euro pentru 12 direcţii prioritare

Pe 28 octombrie, preşedintele Klaus Iohannis anunţa că, din cele circa 80 de miliarde de euro fonduri europene care urmează să fie alocate României pentru următorii ani, o parte importantă va fi folosită pentru a accelera revigorarea economică în perioada post-pandemie în baza Planului Naţional de Relansare şi Rezilienţă (PNRR), respectiv peste 30 de miliarde de euro, scrie Agerpres.

El a avut, la acea dată, o şedinţă cu premierul de atunci Ludovic Orban şi cu o parte dintre miniştri, pentru a analiza stadiul pregătirii acestui plan naţional. La acea reuniune au fost stabilite 12 direcţii prioritare: sănătate, educaţie, digitalizare şi securitate cibernetică, transport durabil, combaterea schimbărilor climatice, protecţia mediului, energie, eficienţă energetică, mobilitate urbană, mediu de afaceri şi antreprenoriat, cercetare-inovare, creşterea capacităţii de rezilienţă în condiţii de criză în domeniul sanitar şi alimentar.

Din fondurile europene pentru următoarea perioadă, 30,4 miliarde euro sunt destinaţi instrumentului de finanţare "Mecanismul de redresare şi rezilienţă" structuraţi sub formă de granturi 13,7 miliarde euro şi sub formă de împrumuturi 16,7 miliarde euro. Din total, 65% vor merge către tranziţie verde şi schimbări climatice, 20% - către servicii publice, dezvoltare urbană şi valorificarea patrimoniului, iar 15% către competitivitate economică şi rezilienţă.

"Suntem pe punctul de a intra în cea mai prolifică perioadă de la aderarea noastră în Uniunea Europeană. Ţara noastră, noi, toţi românii, în următorii ani, vom beneficia de cel mai mare pachet de sprijin financiar pe care l-am avut vreodată la dispoziţie. Şi noi ne angajăm să îl folosim integral pentru dezvoltarea României. Preşedintele Klaus Iohannis a realizat o performanţă fără precedent în cadrul unor negocieri extrem de dificile, reuşind să asigure României, în următorii ani, un suport financiar consistent care va fi un motor de modernizare, un motor de dezvoltare, un motor care să permită, cu adevărat, României să realizeze saltul de dezvoltare de care are nevoie şi să-şi ocupe locul cuvenit în rândul naţiunilor dezvoltate ale Europei", a declarat Orban, pe 26 noiembrie, la lansarea în consultare publică a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

El a punctat că Planul de Redresare şi Rezilienţă este doar un pilon de sprijin pentru dezvoltarea României în perioada următoare, în condiţiile în care, pe lângă resursele financiare de peste 30 de miliarde de euro din PNRR, România va mai avea la dispoziţie peste 46 de miliarde de euro pentru coeziune, pentru agricultură, pentru Fondul pentru o tranziţie justă.

De asemenea, Orban a menţionat că România va beneficia şi de alte finanţări europene, Comisia Europeană alocând către România o primă tranşă de 3 miliarde de euro din programul SURE, care este destinat finanţării măsurilor active, măsurilor de susţinere a companiilor şi angajaţilor din domeniile de activitate care au fost afectate de pandemie. "România mai beneficiază de o altă axă de finanţare prin intermediul Fondului de modernizare cu resurse de aproximativ 6 miliarde de euro care sunt destinate investiţiilor în creşterea capacităţilor de producţie a energiei, de energie regenerabilă, în modernizarea capacităţilor de producţie în sistem de cogenerare, în susţinerea finanţărilor în domeniul eficienţei energetice, de asemenea în susţinerea finanţărilor pentru modernizarea reţelelor de transport, fie a energiei termice, fie a gazului natural", a precizat Ludovic Orban.

La rândul său, fostul ministru al Fondurilor Europene Marcel Boloş a precizat, la evenimentul de lansare în consultare publică a PNRR, că acest plan are patru obiective majore, respectiv modernizarea şi dezvoltarea României, modernizarea şi dezvoltarea oraşelor, modernizarea şi dezvoltarea marilor servicii publice şi xcel de investiţii în mediul de afaceri.

"Am elaborat cred eu cel mai complex document de dezvoltare strategică al României. Planul Naţional de Dezvoltare şi Rezilienţă are 4 obiective majore pe care le-am urmărit. Primul este modernizarea şi dezvoltarea României. Stau mărturie în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă reformele şi investiţiile propuse pentru finanţare, care după implementare vor schimba ireversibil România, modernizând-o şi dezvoltând-o, aşa cum merită România şi românii. Al doilea obiectiv este cel de modernizare şi dezvoltare a oraşelor. Pentru prima dată în istoria României, două instrumente fundamentale pentru dezvoltarea locală, şi anume dezvoltarea urbană şi dezvoltarea economică, sunt puse la aceeaşi masă pentru ca autorităţile locale să poată contribui din plin la ceea ce înseamnă îmbunătăţirea standardelor de locuit, creşterea nivelului de trai, o mai bună convieţuire socială între oameni", a explicat Boloş.

Al treilea obiectiv este modernizarea şi dezvoltarea marilor servicii publice, sănătatea având, potrivit ministrului, un buget generos în istoria fondurilor europene, cu peste şapte miliarde euro propuse pentru finanţare. Acest buget "va schimba ireversibil şi va moderniza calitatea serviciilor de sănătate din România".

Educaţia este prioritară de asemenea, iar investiţiile propuse vor contribui la îmbunătăţirea calităţii activităţii educaţionale.

Cel de-al patrulea obiectiv este cel de investiţii în mediul de afaceri, ce reprezintă "coloana de dezvoltare a economiei României, sursa noastră de atragere de investiţii, sursa noastră de creare de locuri de muncă". Pentru mediul de afaceri este propus un buget record de peste 3,8 miliarde de euro.

"Mecanismul de redresare şi rezilienţă este facilitatea de finanţare fără precedent, poate unică în istoria Uniunii Europene, care ne oferă şansa de redresare economică, acea şansă de a ne creşte rezilienţa în situaţii de criză pandemică sau de a ne fundamenta o dezvoltare economică pe termen lung. Criza pandemică la nivel european a făcut ca statele membre, confruntate cu creşterea datoriei guvernamentale sau cu adâncirea deficitelor bugetare, să găsească această soluţie a Mecanismului de redresare şi rezilienţă, care are o valoare record de 672,5 miliarde de euro, din care pentru România sunt alocate 30,4 miliarde de euro. Adică din întregul buget pe care îl avem la dispoziţie, de 79,9 miliarde de euro, aproximativ 80 miliarde de euro, 38% din fonduri sunt dedicate mecanismului de redresare şi rezilienţă", a subliniat Marcel Boloş.