Sâmbetele morţilor şi grija Bisericii pentru cei adormiţi

În fiecare sâmbătă a Postului Mare preoţii oficiază slujbe pentru pomenirea celor răposaţi. Trei dintre aceste zile au denumiri aparte: prima se numeşte Sâmbăta Sfântului Teodor Tiron, cea de-a şasea sâmbătă din post aminteşte de învierea lui Lazăr, cel mort de patru zile, iar ultima este Sfânta şi Marea Sâmbătă, în care este evocată punerea şi şederea Domnului în mormânt. Sâmbăta Sfântului Teodor Tiron aminteşte de o minune din vremea împăratului Iulian Apostatul (361-363). Acesta, dorind să-i insulte pe creştini, la începutul Postului Mare a dat ordin să fie stropite cu sângele jertfit idolilor proviziile din pieţele cu alimente ale Constantinopolului. La jumătate de secol după moartea sa, Sfântul Teodor Tiron i s-a arătat în vis arhiepiscopului Eudoxie cerându-i să îi avertizeze pe creştini să nu cumpere nimic din piaţă, ci să mănânce grâu fiert cu miere: coliva. Folosit în slujbele de pomenire ale morţilor, grâul fiert simbolizează trupul celui adormit şi al credinţei în înviere. Zahărul şi celelalte ingrediente reprezintă dulceaţa vieţii celei veşnice. Legănarea colivei, în timpul slujbei, arată legătura dintre cei vii şi cei morţi. Sâmbătă, 28 februarie, la ora 08.45, Înalt Prea Sfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va oficia Sfânta Liturghie la Mănăstirea „Sfântul Ioan Casian” de lângă localitatea Târguşor. Pe data de 28 februarie (în anii bisecţi pe 29 februarie), Biserica Ortodoxă îi sărbătoreşte pe sfinţii dobrogeni, Cuvioşii Ioan Casian şi Gherman. Duminică, 1 martie, prima din Postul Mare, cunoscută sub numele de Duminica Ortodoxiei, începând cu ora 09.00, ierarhul Tomisului va oficia Sfânta Liturghie la Catedrala Arhiepiscopală „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din Constanţa. Duminica Ortodoxiei se serbează începând din secolul IX, marcând biruinţa credinţei atât asupra celor ce negau cinstirea icoanei (iconoclasmului), cât şi a tuturor ereziilor.